„Alege o minciună pe care ceilalți vor să o creadă…” Faith Sunderly are paisprezece ani; e o fată curajoasă și inteligență – prea inteligentă, poate, pentru vremea în care trăiește ea, epoca victoriană, cînd femeile trebuie să fie sfioase, modeste și… să nu-și pună nici o întrebare. Pe Faith, limitările o nemulțumesc: în definitiv, visul ei secret e să devină om de știință, iar animalul ei de companie nu e un cățeluș pufos, ci un șarpe! Cînd întreaga familie se refugiază, temporar, pe insulă Vane, unde tatăl ei este angajat ca arheolog, fata se trezește prinsă într-un vîrtej de aventuri. După ce el moare în circumstanțe stranii, Faith își propune să descopere ucigașul, fiind convinsă că este vorba despre o crimă. Nu greșește prea mult: căutările o poartă pe urmele unui misterios Copac al minciunilor și, fără să stea prea mult pe gînduri, tînăra începe investigația căutîndu-și aliați printre locuitorii insulei. Însă ițele poveștii sînt mai încurcate decît par și pericolul pîndește la fiecare pas, căci Faith nu e singura care încearcă să ajungă la copacul magic. Traducere din limba engleză de Ioana Văcărescu Fragment din cartea "Copacul minciunilor" de Frances Hardinge "BULL COVE În timp ce trăsura se hurducă pe drum, Faith își ținea mâinile strânse, ascunzând semnul de pe mănușă. Era îngrozitor de supărată pe ea însăși. Dacă tatăl ei s-ar fi uitat printre hârtii, ar fi văzut imediat dovada crimei săvârșite. Cine altcineva mai avusese la îndemână caseta de valori? Ar fi ajuns imediat la concluzia că ea e vinovată. Avea să fie prinsă. Merită să fie prinsă. Ce se întâmplă cu ea? Cu toate acestea, mintea îi era preocupată de exprimarea folosită în scrisoarea pe care o citise, izbucnirea de mânie față de cei care îi jigniseră tatăl. Cum ar fi putut cineva să creadă că vreo descoperire de-a lui e falsă, și cu atât mai puțin fosilă de la New Falton? Toată lumea fusese de acord că e adevărată. Toată lumea. O analizaseră atâția experți, o cercetaseră, o ridicaseră în slăvi, scriseseră despre ea. Un jurnal de specialitate o numise „Nefilimul de la New Falton", cu toate că tatăl ei nu o calificase niciodată așa, și o declarase „descoperirea secolului". Cum era posibil să se fi înșelat cu toții ? Probabil că are dușmani. Probabil că cineva încearcă să-l distrugă pe Tata. Se insera când s-au apropiat de creasta dealului, iar apoi au pornit-o în zigzag, pe un drum prost și șerpuit. În cele din urmă trăsura a încetinit și Faith a zărit lumina gălbuie ce ieșea printr-o ușă deschisă. Era o fermă veche, cu acoperișul din ardezie, construită din piatră maronie crestată, ce semăna cu niște bucăți sparte de caramel. Pe partea cealaltă a curții pardosite cu piatră de rău se aflau grajdurile și un hambar. În spatele lor se ridică o seră cu acoperișul înalt și rotunjit, cu geamurile alburii în lumina slabă a asfințitului."
