Frecvența divorțurilor a atins cote alarmante în ultimele decenii, dând naștere unor probleme sociale noi, pentru care sunt necesare soluții noi. Separarea părinților nu reprezintă doar o sursă de suferință pentru copil, ci și un risc real pentru dezvoltarea acestuia. Lucrarea de față prezintă una dintre cele mai frecvente urmări ale divorțului – alienarea parentală. Autorul descrie o situație des întâlnită: crearea unei alianțe între copil și unul dintre părinți, în paralel cu îndepărtarea de celălalt părinte, care poate merge până la întreruperea oricăror relații. Copilul ajunge astfel prizonierul unuia dintre adulți și crește traumatizat, în absența unui reper esențial: mama sau tatăl său. Autorul propune soluții concrete pentru evitarea acestei situații, de la atitudini până la fraze cheie ce pot fi adresate copilului, astfel încât acesta să se dezvolte armonios, păstrându-și ambii părinți, chiar și după divorț.
