Cercetarea criminalistică a urmelor, atât la fața locului, cât și în laborator, constituie obiectul de studiu al traseologiei judiciare. Pentru soluționarea cauzelor penale, simpla aplicare a regulilor de drept nu este suficientă. În conturarea obiectului probațiunii, specialiștii trebuie să recurgă la diverse metode științifice de investigare a realității, precum și la reguli tactice specifice de efectuare a unor acte procedurale. Lucrarea Criminalistică. Tehnici de investigare traseologică se adresează atât studenților, cât și specialiștilor în domeniul cercetării criminalistice. Fragment din lucrare: „Secțiunea a lll-a Urmele principale și secundare ale împușcăturii §1. Urmele formate prin folosirea armelor de foc în cazul săvârșirii unei fapte de natură penală prin folosirea armelor de foc, una din sarcinile principale ce revine organelor de urmărire penală este aceea de a descoperi urmele lăsate în câmpul infracțional. Din punctul de vedere al balisticii judiciare, prin urme formate prin folosirea armelor de foc se înțeleg atât urmele create de armă pe cartușul tras, cât și urmele împușcăturii, existente fie pe corpul victimei, fie pe obiectele asupra cărora s-a exercitat acțiunea glonțului. În categoria urmelor create de armă de foc pe părțile componente ale cartușului intră: ♦ urmele lăsate pe tubul cartușului; ♦ urmele lăsate pe glonț. Urmele lăsate pe tubul cartușului Fără a intra în detalii, întrucât urmele create pe tubul cartușului au fost analizate cu ocazia prezentării elementelor constructive ale armelor de foc, subliniem faptul că astfel de urme se formează în trei etape succesive, respectiv: ➢ faza încărcării; ➢ faza tragerii; ➢ faza extragerii tubului tras. Reamintim că printre piesele componente ale armei ce concură la formarea unor astfel de urme se află percutorul, peretele frontal al închizătorului, gheara extractoare, pragul aruncător și pereții camerei de detonare. La urmele menționate se adaugă și altele, create de încărcător, atât cu ocazia introducerii cartușului în încărcător, cât și cu prilejul scoaterii acestuia și deplasării sale spre camera de detonare. În faza încărcării, pe pereții laterali ai tubului se crează urme ale marginilor încărcătorului, precum și ale eventualelor neregularități ale reliefului camerei de detonare. În această fază se formează și urma ghearei extractoare, aceasta prinzând rozeta sau gulerul tubului pentru a-l extrage. Urmele create în această fază sunt dinamice, longitudinale.”
