Patericul este o carte din care învățam cum să ne lucrăm pocăința în cadrul războiului nevăzut și cum să iubim pe aproapele. Și pentru că Hristos a spus că „dragoste mai mare că aceasta nu este, ca cineva să-și pună sufletul pentru prietenii săi ” (În. 15, 13), iată un cuvânt de la Avva Pimen: „Zis-a iarăși Avva Pimen: De va auzi cineva un cuvânt rău, adică de mâhnire, putând și el să zică asemenea, și se va lupta să nu-l zică, sau de i se va face strâmbătate și va suferi și nu va răsplăti, unul ca acesta își pune sufletul său pentru aproapele său”. Iar Avva Antonie a zis că „sila cea mare a omului este să pună greșeala să înaintea Domnului și să aștepte ispita până la răsuflarea cea mai de pe urmă”. Fragment din cartea "Cu Patericul pe calea mântuirii" de Dionisie Ignat "Cu Patericul pe calea mântuirii (1) Arad, 2013 Vorbeam cu Părintele care a lucrat la culegerea aceasta care se cheamă Pateric și care s-a ocupat de tipărirea ei, Părintele Ioan Petraș (de la Timișoara; înainte era în eparhia de Alba Iulia), spunea că primise un mesaj de la Emil Cioran, care se află în Franța: „Părinte, Patericul este cartea anului '90". Bineînțeles, după perioada aceea lungă de comunism, în care puțini aveam acces la scrierile Sfinților Părinți, Patericul, imediat după `90 editându-se, a fost pentru noi, pentru cei însetați de cuvintele Părinților, de cuvintele Bătrânilor, ca un izvor de apă vie. Și într-adevăr, citindu-l și recitindu-l de multe ori, de fapt a doua oară am început să îl recitesc cu creionul în mână și, la sfârșitul cărții, mi-am însemnat tot felul de notițe tematice: pentru gândurile rele, pentru patimi, pilde și cuvinte de la Părinți, cum să re-acționăm practic ca și creștini în diferite situații prin care viața ne trece și în relație cu ceilalți oameni - care, poate, nu sunt oameni duși la biserică, și atunci de multe ori avem tendința să-i judecăm, avem tendința să-i respingem sau să ne ferim de ei, să-i ocolim. De aceea de multe ori am avut gândul acesta de a vorbi odată undeva despre Pateric, să comentez câteva pilde din Pateric. Și solicitându-mă pentru conferința aceasta am profitat de ocazie și am spus: punem tema „Cu Patericul pe calea mântuirii". Bineînțeles, cartea de căpătâi pentru orice creștin este Sfânta Scriptură, după ea ne ghidam cu toții, și de multe ori spun credincioșilor că este dureros să văd că mulți creștini ortodocși preferă să citească toată ziva la Acatiste, dar din Evanghelie, din Noul Testament foarte puțini citesc, foarte puțini cunosc din Noul Testament."
