Cartea Cum sa dobandim bucuria duhovniceasca PDF

Bucurați-vă întotdeauna! Bucurați-vă, căci Hristos aleargă către voi! Bucurați-vă, pentru că El va ține de mână și merge alături de voi în toată viața voastră – oricare ar fi ea! El este Mântuitorul nostru, El este bucuria noastră. În bezna păcatului acestei lumi auzim cereasca bunavestire a bucuriei: Hristos este cu toți oamenii. Bucuria va rămâne pururea cu noi.  Căutăm oare această bucurie pe care doar Dumnezeu poate să ne-o dăruiască? Pu­tem oare primi această bunavestire în inimă cu deplină credință? Și putem oare să ne deschi­dem întru totul întreaga ființă către bucuria și pacea care covârșesc toată mintea?  Între filele acestei cărți, creștinul va afla nu doar un binecuvântat ajutor împotriva ispitelor de pe cărările acestei vieți, ci și calea către adevărata bucurie întru Domnul. Fragment din cartea "Cum să dobândim bucuria duhovnicească" "Bucurați-vă pururea!    La celebrarea praznicului plin de veselie al Sfântului Nicolae, care vestește apropiata sărbătoare a Nașterii lui Hristos, Biserica ne amintește ca întotdeauna să ne bucurăm: „Bucurați-vă pururea!" Anume, astfel scrie Sfântul Apostol Pavel și parcă, temându-se să nu fie neînțeles, adăugă: „Și iarăși spun: bucurați-vă!" Nu mă îndoiesc că, auzind aceste cuvinte, unii vor crede că Apostolul Pavel a fost puțin naiv ori că a fost entuzias-mat cumva de o anumită stare în acea zi când a scris aceste cuvinte. Pentru că este cu neputință să ne bucurăm întotdeauna.    Este cu neputință deoarece viața nu ne bucură întotdeauna, pentru că cele care ni se întâmplă ne fac uneori să plângem, pentru că ni se întâmplă adeseori să avem parte de înfrângeri, să fim răniți, zdrobiți, înșelați, săgetați pur și simplu. Din acest motiv nu ne bucurăm, ci ne întristam. Eu, personal, cunosc mulți oameni care sunt triști, care nu se bucură. Știu copii care adeseori se întristează, care au ochii mari plini de tristețe. Și au motive să fie triști. Pe ei nimeni nu-i înțelege. Nu arareori sunt bătuți. Nu au haine, jucării, mâncare. Mai presus de orice, le lipsesc atenția și dragostea. Nu vorbesc numai despre milioanele de copii nesupravegheați de la noi. Cunosc, de asemenea, mulți tineri care sunt adeseori triști. Sunt triști pentru că totul merge rău în familia lor, ori pentru că totul este fals în școala lor, ori pentru că trăiesc într-o țară în care parcă ar trebui să meargă la război, deși se arată a fi timp de pace. Cunosc părinți care sunt triști. Îi doare modul de raportare al copiilor la ei, felul de viață al acestora."