Cum sa te inventezi

Cum să te inventezi. Viața secretă din creierul adolescenților Ce se întâmplă în creierul adolescenților? Ce îi motivează pe aceștia să-și asume riscuri exagerate sau să pună mare preț pe relațiile de prietenie la această vârstă? De ce un copil înțelegător devine uneori un adolescent dificil? Și de ce atât de multe boli mintale – cum ar fi depresia, dependență, schizofrenia – debutează în acești ani de formare? Folosindu-se de cercetările de ultimă oră desfășurate în laboratorul ei din Londra, Sarah-Jayne Blakemore, un specialist în neuroștiințe recunoscut, explică modul în care se dezvoltă creierul în adolescență, ce spun experimentele științifice despre comportamentul nostru și cum interacționam unii cu alții, dar și cu mediul nostru, în anii adolescenței. Autoarea arată că, deși adolescența este o perioadă caracterizată de vulnerabilitate, este și o perioadă de maximă creativitate. Adolescența ne oferă o lentilă prin care ne putem vedea într-o lumină nouă. Este o perioadă fundamentală pentru modul în care ne inventăm pe noi înșine. În sfârșit o carte despre creierul adolescenților, scrisă de cineva care chiar are competențe în acest domeniu. - Laurence Steinberg, autorul cărții Age of Opportunity Această carte ar trebui citită de adolescenți și părinți deopotrivă, dar și de cei care au grijă de tineri, fie că este vorba despre profesori, medici sau psihologi. - Dame Sally Davies, consultant guvernamental pe probleme de sănătate O privire pătrunzătoare și irezistibilă asupra anilor adolescenței. Cartea aceasta este absolut genială. - Dame Alison Peacock, Chatered College of Teaching O lectură esențială: practică, plină de înțelepciune și care demontează mai multe mituri. Este o mare reușită. - Vivienne Parky, Obe Îți vei înțelege mai bine copiii citind această carte. - The Times Fragment din cartea "Cum să te inventezi" de Sarah-Jayne Blakemore: "Studiul demonstrează că adolescenții sunt foarte sensibili la modul în care reușesc să se integreze în mediul social - în acest caz, la excluderea lor din joc de alte persoane. Același pattern a fost observat în studiile desfășurate pe șoareci adolescenți. Dacă șoarecii sunt expuși la stres, inclusiv stresul social (cum ar fi izolarea), în perioada adolescenței - între debutul pubertății și vârsta adultă - unele, dintre efectele negative ale stresului durează mai mult și sunt calitativ diferite prin comparație cu efectele expunerii la stres în alte etape ale vieții. De exemplu, dacă în adolescență șoarecii sunt izolați social - adică stau singuri și nu interacționează cu alți șoareci crește probabilitatea de apariție a unor comportamente depresive, care sunt asociate cu modificări ale structurii cortexului prefrontal în viața adultă. Izolarea socială influențează modul în care se dezvoltă creierul la șoarecii adolescenți într-o mai mare măsură decât la șoarecii adulți. Șoarecii adolescenți masculi expuși la un mediu social instabil - sunt izolați timp de o oră în fiecare zi și li se schimbă partenerul cu care stau în cușcă - manifestă totodată schimbări la nivelul comportamentului și al producției de hormoni. Prin comparație cu șoarecii care ca adolescenți au trăit într-un mediu social stabil, ei sunt mai anxioși, interacționează mai puțin și au comportamente sexuale anormale la vârsta adultă. Totodată, șoarecii care au trăit în medii sociale instabile au avut un nivel mai scăzut de testosteron la vârsta adultă.  Aceste studii arătă că, în cazul șoarecilor masculi, izolarea și stresul social din timpul adolescenței au efecte importante asupra structurii cerebrale, a nivelului de hormoni și a comportamentului lor la vârsta adultă. Există efecte similare în studiile desfășurate pe oameni?"