Cum se amelioreaza operele ratate?

De la Joachim du Bellay la Marguerite Duras, unii dintre cei mai mari scriitori au cunoscut momente de slăbiciune și au ratat unele dintre operele lor. Intrigi aberante, personaje lipsite de consistență, stil bombastic și versuri șchioape - aceste texte nu fac decât să consterneze cititorul. Cum de s-a ajuns aici? A încerca să răspunzi la această întrebare conduce la o interogație, cu ajutorul psihanalizei, asupra misterelor actului creator. Dacă opera perfectă, izolată în plenitudinea sa, nu prea are ce oferi reflecției critice, opera ratată, prin chiar eșecul ei, dezvăluie unele mecanisme ale geniului. Având grijă să fie constructiv și să extragă toate consecințele din ipotezele sale teoretice, acest eseu propune ameliorări concrete. Schimbări ale formei, variații ale intrigii, deplasări ale personajelor dintr-o operă în alta, toate acestea permit, între visul perfecțiunii și delirul rescrierii, să ne imaginăm ceea ce ar fi putut fi aceste opere în lumi literare diferite