Curtea Constitutionala a Romaniei Ed.2

Curtea Constituțională a României. Justiția politicului sau politica justiției? Ediția a II-a, revăzută și adăugită Lucrarea își propune să examineze unica instituție din România consacrată contenciosului constituțional, cu privire specială asupra constituționalității legilor, funcție instituită în țara noastră încă din 1908.   Cuprinsul lucrării răspunde la numeroase întrebări pe care le-au formulat cititorii, mass-media și diversele organisme politice și sociale. Interogațiile privitoare la competență, organizarea și funcționarea Curții Constituționale, la caracterul său politic sau juridic, precum și la alte probleme de interes public își găsesc răspunsuri argumentate, care pot fi agreate de o masă largă de cititori interesați de modul constituțional de apărare a drepturilor și a libertăților fundamentale, de organizarea și funcționarea statului roman.   Subtitlul lucrării – Justiția politicului sau politica justiției? – a dat naștere unor numeroase controverse doctrinare și mediatice. Argumentele prezentate în lucrare îi lăsă cititorului posibilitatea de a decide asupra răspunsului corect la această întrebare.   Argumentația logică a lucrării încadrează Curtea Constituțională a României în modelul european de control al constituționalității legilor și plasează instanța noastră de contencios constituțional în trendul mondial al sporirii rolului și legitimității curților constituționale.   Au trecut nouă ani de la prima ediție a acestei cărți, nouă ani în care Curtea Constituțională a fost arbitrul multor bătălii duse pe scena politică a României. Autorii realizează o analiză în detaliu a rolului jucat de instanță de control constituțional în încercarea de a răspunde la o întrebare complexă: „Curtea Constituțională a României reprezintă justiția politicului sau politica justiției?”   Cartea debutează cu o incursiune în lucrările Adunării Constituante și a diverselor curente care propuneau diferite modele ale controlului de constituționalitate. În acest sens, autorii arătă că în anul 1991 a avut câștig de cauză modelul european al controlului de constituționalitate, model bazat pe o instituție națională, aptă să  controleze constituționalitatea legilor în mod centralizat  și a altor raporturi dintre autoritățile statale.   Ulterior, este prezentată evoluția Curții Constituționale în anii care au urmat înființării sale și este examinată organizarea acesteia. În cel de-al patrulea capitol autorii analizează competența materială a instanței de contencios constituțional, competența care desemnează atribuțiile pe care Constituția sau legea să organică le conferă Curții Constituționale.   În următoarele cinci capitole sunt analizate în detaliu aceste atribuții: controlul constituționalității activității legislative, constatarea existenței împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de președinte al României, judecarea contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic, verificarea îndeplinirii condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni și respectiv controlul asupra exercitării atribuțiilor privitoare la organizarea și desfășurarea referendumului. - Bogdan Bucătariu