"Cum se face că nimeni nu mă înțelege, dar toată lumea mă iubește?" se întreba Einstein într-un interviu din 1944. Teoria relativității i-a adus o faimă pe care nici un savant n-a dobândit-o vreodată: a devenit simbolul științei și al înțelepciunii. O înțelepciune nonconformistă și plină de umor, odată ce poză în care scoate limba continuă să facă, de aproape un secol, înconjurul lumii. O înțelepciune autoironică, așa cum o dovedesc cuvintele rostite de Einstein în 1922, la Sorbona: "Dacă teoria mea se va dovedi corectă, Germania va susține că sunt german, iar Franța mă va declara cetățean al lumii. Dacă teoria mea se va dovedi falsă, Franța va spune că sunt german, iar Germania mă va declara evreu." După ce a studiat vreme de douăzeci de ani manuscrisele lui Einstein, Alice Calaprice a adunat aceste vorbe memorabile, împreună cu fragmente din scrisori și documente recent descoperite, alcătuind o antologie care dă imaginea vie și complexă a savantului. Einstein vorbește aici despre sine și despre familie, despre moarte, educație, omenire, viața, Dumnezeu, muzica, război, astrologie, creativitate, patriotism, farfurii zburătoare, intuiție, psihanaliză, femei, știința și conștiința, dragoste, inteligență...
