Nici o situație, până și cea mai grea, nu vine în viața noastră întâmplător. De obicei, premerg câteva semnale de avertisment: anumite semne, cărora trebuie să le acordăm o atenție specială. Dacă le neglijăm, urmează un semnal mai puternic, iar când neplăcerile se repetă în mod constant, înseamnă că perseverăm în aceleași greșeli. Încercările mai grele ale vieții arată faptul că atenționările mai puțin dureroase nu au avut efectul așteptat. Este ușor de înțeles: o pietricică ce se rostogolește la vale poate atrage după sine o cumplită avalanșă – și vinovată nu este pietricică... Nu degeaba în rugăciunea stăreților Optinei se spune: „Doamne, în toate întâmplările neprevăzute nu mă lăsa să uit că totul este trimis de Tine... Doamne, luminează-mi mintea și inima să pricep veșnicele și neschimbatele Tale legi, care cârmuiesc lumea, pentru că eu, păcătosul Tău rob, să-Ți pot sluji Ție așa cum trebuie și să pot sluji așa cum trebuie aproapelui.” A fi nemulțumit de o anumită situație, de o problemă care persistă și chiar de soarta noastră în general devine adesea un stimul pentru a începe o etapă nouă, asumată și plină de conținut. Cu cât vom continua să mergem pe această cale mai ferm, cu atât mai interesantă, mai roditoare și aducătoare de bucurii ne va fi viață. Înainte de toate, important este să fim cu Dumnezeu! K.V. Zorin
