Dacia preistorica

Această ediție este o reproducere în facsimil a lucrării Dacia Preistorică de Nicolae Densușianu apărută prima dată în București la "Institutul de Arte Grafice Carol Gobl" - anul 1913. Fragment din cartea "Dacia preistorica" de Nicolae Densușianu:   "Cu aceasta ajunge Densușianu la studiul originii metalurgiei. El scormonește, la rândul său, toate textele vechi în această privință, legând studiul său istoric de fapte precise, ca felul obiectelor de metal găsite în Dacia, natura minelor de cari puteau dispune ei și legendele locale, așa de însemnate prin trăinicia și preciziunea lor. Lucrarea minelor de aramă în țerile Daciei se reduce la timpuri preistorice foarte depărtate. Aici s'au descoperit și se găsesc în continuu adevărate tezaure, de obiecte, de arme și instrumente economice, lucrate din aramă pură, mai multe ca în orice altă țară a Europei. Aici industria acestui metal era indigenă. Arama era unul din metalele prin, excelență ale Daciei. Aici a existat o epocă preistorică, numită din punct de vedere arheologic de aramă, pe care n'au avut-o nici țerile mediterane, nici cele de nord, nici cele din apusul Europei. Personal afirm acelaș lucru, bazat pe numeroase obiecte ce cunosc, făcute în aramă, găsite la noi sau în apropiere, în Serbia. Arătă legătura între numele de Chalybi, dat de Greci fabricanților de fier din Scytia și vechiul cuvânt pelasg Colibă de unde și termenul metalurgic Hutte; de asemenea legătură între Telchini, lucrători de metale, și localitatea Telci de lângă Rodna-veche. Celebrele mine de argint Alybe ale lui Homer nu sunt decât Albiile în Moldova, nu departe de localitățile Piciorul, Pârâul și Piatra... argintăriei”. Când în Odisea, Minerva spune către Telemach: «Am fost cu corabia, peste Marea Neagră, la Temesa după aramă,» aceasta era țară numită în urmă Castrum Temes, unde se afla cel puțin Chalcis = Baia de aramă a lui Ștefan Bizantinul. Arată cât aur era în Dacia, unde între altele aflăm în legende ca:   ... noua mori în râurel, de macină aurel; nouă mori pe sub pământ, dă macina, la argint...   și merge până la epoca lui Traian, care a dus din Dacia la Roma 5.000.000 libre aur (peste 5 miliarde) și 10.000.000 libre argint (900.000.000) lei, afară bine înțeles de alte obiecte uzuale făcute din metale prețioase."