Descartes

O excelenta trecere in revista a conceptelor si ideilor lui Descartes, dimpreuna cu un autoportret al filosofului francez si o prezentare a perceptiei atat in epoca, cat si in secolele urmatoare, a sistemului filosofic si a ideilor stiintifice carteziene.   Profesorul Vizureanu explica, analizeaza si argumenteaza conceptele si ideile pe care Descartes le va dezvolta in cadrul filosofiei sale: existenta lui Dumnezeu, cunoasterea bazata pe experienta, ideile innascute, intuitia, deductia, cogito-ul, morala provizorie, mathesis universalis, facultatile cognitive, lucrurile clare si distincte, dualismul substantelor, rigoarea rationamentelor matematicii si a geometriei aplicabile, in conceptia sa, la toate celelalte stiinte, indoiala metodica. In capitolul Prezenta in lume, autorul prezinta perceptia atat in epoca, cat si in secolele urmatoare, a sistemului filosofic si a ideilor stiintifice carteziene. Ultima sectiune, Destinul postum, il plaseaza pe Descartes drept centru al canonului filosofiei occidentale, cel care promoveaza fiinta si gandirea ca fundamente ale filosofiei moderne, preluate si prelucrate ulterior de Spinoza, Malebranche, Locke, Leibnitz, Kant, Husserl, Heidegger si chiar de Noam Chomsky in elaborarea gramaticii sale generative.   Cartea cuprinde si o bibliografie vasta, un glosar de concepte carteziene si un tabel cronologic al vietii si al operei filosofului francez.   Comentatorul evita, pe cat posibil, monotonia si analiza unidirectionata, inserand permanent comentarii critice, comparatii cu doctrina scolastica respinsa de Descartes, pasaje din corespondenta filosofului francez cu persoane influente sau cu alti filosofi ai vremii (de pilda, Galilei, marchizul de Newcastle, printesa Elisabeta care il considera pe Descartes <<persoana cea mai in masura din lume de a-i corecta defectele >>), referiri la unele idei care in alte opere apar doar in structura de suprafata. Perspectiva este una didactica: se mentioneaza mai intai anul de aparitie, apoi traducerile, se continua cu o caseta tehnica, urmata de un rezumat al lucrarii si de receptarea sa in epoca si in secolele urmatoare. - Dragos Ivana, in Observatorul cultural