Despre viata cea fericita

La 13 noiembrie, cu ocazia celei de-a treizeci și două aniversări, după un prânz ușor, Augustin le propune apropiaților săi să ia parte și la un altfel de ospăț, pe care el vrea să li-l ofere la această ocazie specială: un ospăț al minții, o desfătare a spiritului. Acest banchet aniversar se va întinde pe parcursul a trei zile, iar în acestea obștea de la Cassiciacum caută să afle ce este fericirea și cine poate fi fericit.   Ființelor înțelegătoare, Cele trei [Persoane] li se arată a fi un singur Dumnezeu și o singură natură, excluse fiind feluritele înșelătorii ale superstiției. [...] «Treime, ai grijă de cei ce se roagă [Tie]». Fără nicio îndoiala aceasta este viața cea fericită, viața cea deplină, la care intuim că noi cei ce dorim cu ardoare putem ajunge prin credința tare, prin nădejde vie, prin dragoste înflăcărată.