Destin in spirala

    "Un crescendo uimitor al lui Sergiu Hațegan în cel de-al doilea volum „Destin în spirală", readuce curajul abordărilor tematice din „Revelațio. Căutările eului liric", primul său volum de versuri. Adolescența a parcurs „timpul recoltei", a depășit frica de propria identitate („Cuvintele-mi vin ușor, scoase din amnezie / și toate, absolut toate, miros a poezie." Disertație amorfă), iar jocul poetic se desfășoară străbătând uneori indecizii, vehiculând motive culturale, împrumutând modele literare.     Semnul maturizării pare împăcarea cu sine: cuvintele-mi scăpă din gură/ stoluri-stoluri de păsări călătoare/ fug că imaginile tumultuoase din minte/ și se duc, of, cum se duc,/ vestind potrivirea apoteotică din mine,/ și flori frumoase cresc peste/ cadavrul mașinăriei răsturnate/ și viața continuă înflorită iarăși/ ca o binecuvântare întâmplătoare/ pe obraji mai încolțește o floare,/ un mugur răsfrânt de lacrima sinceră."(Cum să scriu)     Modelele culturale sunt firești vârstei și lecturilor școlare parcurse de autor... Uneori forțând registrele sintaxei și folosind reflexivul realizează un lexic divers, nedisociat pe registre, cu structuri sintactice arhaice și calchiate, în care tentația neologismelor pare determinată de nevoia de flexibilizare a conotațiflor. Tânărul și imperfectul poet din primul volum („aceste rânduri așternute/ de-un tânăr și imperfect / poet..", în poezia Scribere) depășește starea de criză mărturisită în Eclipsă de gândire și devine astfel un „Îmblânzitor de cuvinte" care cauta „orizonturi noi noute", Încercând: „ să vrăjesc cu vocea-mi neîncercată/ tainele clarului de lună/ ce sporovăiește în mine." (Îmblânzitor de cuvinte). Procedeele de expresivitate sunt izbutite și generoase: de la metafora „gingașul pui de vis" (Luptător de martie) la sinestezia „ șoapta fină a timpului", sau aliterația „ zar zurliu zornăind" (Mare Nostrum).     Textul care corespunde oarecum intitularii volumului prin tema filozofică, satira subtilă și conotațiile politice este Barocul „acum": „umbre pale de cavaleri arzând interstelar/ supernove așteptând cu nerăbdare/ expansiunea cea neagră,/ sub farmecul unui poem blând / ce se-așterne epic printre rânduri". Dimensiunea reflexivă metatextuală asupra actului scrierii dovedește la Sergiu Hațegan o conștiință poetică bine conturată." - Prof. Aneta Gabor, Liceul Pedagogic „Carmen Silva" Timișoara