Dezlegand misterele nasterii si mortii...

Vă prezentam un amplu tratat contemporan al budismului La acest început de secol XXI, în întreaga lume se intensifică studierea problemelor fundamentale, eterne, ca viața și moartea, rostul vieții, originile și destinațiile noastre ultime, cât și întrebarea cu privire la existența de după moarte. Cartea examinează filosofia de viață a budismului Nichiren în lumina ideilor de ultimă oră despre viață și moarte, deși cuprinderea exhaustivă într‑un singur volum a unei probleme atât de vaste este imposibilă. Budismul Nichiren oferă oamenilor mijloacele de a‑și transforma destinele prin înfăptuirea propriei revoluții umane individuale și dezvăluie calea spre pace și fericire. Daisaku Ikeda (n. 1928) este unul dintre cei mai cunoscuți învățători budiști din zilele noastre și scriitor, poet, activist pentru pace și militant pentru abolirea armelor nucleare. Distins cu numeroase premii, a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace (2015, 2016). Fragment din carte: "Eternitatea și impermanență în capitolul precedent, am discutat despre faptul că viața este eternă. În același timp, viața umană, ca și toate fenomenele, este impermanentă. Aceste două adevăruri se completează în cele din urmă reciproc, fără a se contrazice. Schimbările psihologice și fizice prin care trece o persoană din copilărie până la maturitate sunt atât de mari, încât persoana pare transformată în întregime. Totuși, pe parcursul acestui proces există un „sine" care unifică mintea și corpul, rămânând relativ constant. În budism el este numit șinele superior. În orice moment, putem fi plini de compasiune față de mediul nostru sau putem fi separați de el. Când suntem receptivi și implicați, ne manifestăm șinele superior. Când suntem închiși în sine, îl arătăm pe cel inferior. Șinele inferior este o condiție iluzorie, în timp ce șinele superior este sinonim cu natura de Buddha. A trăi pentru șinele superior înseamnă a recunoaște principiul universal ce stă la baza tuturor lucrurilor și astfel, trezindu-ne, ne ridicăm deasupra suferinței cauzate de conștientizarea impermanenței. Credința în ceva etern este necesară pentru a ne îmbunătăți calitatea existenței. Crezând că totul începe și se termină cu această existență, vom rata oportunitatea de a trăi o viață cu adevărat profundă. Putem gândi în felul următor: deși copiilor mici poate să le placă să se bălăcească în mici piscine de plastic, ei vor crește fără a cunoaște bucuria oferită de adevăratele bazine de înot. Dar chiar și un bazin de dimensiuni olimpice le va părea nesatisfăcător după ce vor înota în ocean. În mod similar, atunci când punctul nostru de vedere țintește dincolo de hotarele existenței prezente pentru a include întregul, eternul univers, putem trăi vieți profunde și împlinite. "