Diamante si foc

PATIMA ȘI DORINȚĂ, ENIGMĂ, ISTORIE, FASCINAȚIE ȘI OBSESIE ETERNĂ. O ISTORIE BRILIANTĂ A CELOR MAI DORITE PIETRE DIN LUME. Diamantele, simbol al regalității și al iubirii eterne, răsfățate în cea mai vie istorie plină de personaje reale care le dau strălucire. De unde vin? Unde vor ajunge? Cu ce preț? Și pentru cât timp? Diamantul domnește că leul giuvaierelor peste oceane și secole, peste oameni de rând și capete încoronate. Cât valorează un diamant? Cum se transformă un diamant într-o bijuterie? Și cum ajunge o bijuterie să fie de neprețuit? Pentru că valoarea bijuteriilor este, așa cum a fost dintotdeauna, nouăzeci la sută imaginară. De la diamantul Hope la diamante scăldate în sânge… De la Harry Winston la sclipiciul hip-hopului, o prezentare inteligentă, scăpărător de ironică a teribilei industrii a diamantelor. De la minele din Africa de Sud, acolo de unde diamantele au început să fie extrase la sfârșitul anilor 1890, până la companiile care s-au luptat să doban­dească monopolul asupra lor, de la vedetele care au strălucit împodobite cu diamante până la „păpușarii“ care au tras sforile în culise astfel încât noi, toți muritorii, să pricepem valoarea acestor nestemate – Diamante și foc oferă o istorie scăpărătoare a celei mai râvnite pietre prețioase de pe Pământ, a campionilor ei și a celor mai plini de culoare adoratori. Rachelle Bergstein este scriitoare și edi­­tor și a debutat cu volumul "Femeile de la gleznă în jos: Istoria pantofilor și cum ne definesc ei", HarperCollins, 2012. Cea de-a doua carte, Brilliance and Fire: A Biography of Diamonds, HarperCollins, 2016, a fost desemnată de Amazon una dintre cele mai bune apariții non-fiction. Publică articole in Forbes, New York Times/Well Family, The New York Post, The Awl, Slice, Bloomberg View, WSJ Speakeasy, Slate DoubleX, HelloGiggles și The Dirty Durty Diary. Trăieste la Williamsburg, Brooklyn, împreună cu soțul și fiul lor. Fragment din volumul "Diamante și foc" de Rachelle Bergstein: “Așadar de unde s-au iscat zvonurile privind blestemul Diamantului Hope? Pierre Cartier n-a făcut decât să împrumute o poveste deja existentă și s-o relateze. În schimb, adevărata poveste are conotații mult mai puțin oculte, însă e mai complicată și mai misterioasă decât aceea expusă în șirul de articole publicate la începutul secolului XX. De fapt, istoricul pietrei e atât de puțin documentat, încât experții și savanții continuă să-l dezbată chiar și în zilele noastre. Ceea ce se știe cu siguranță e că Diamantul Hope apărut prima dată în 1839, într-un catalog comisionat de Henry Philip Hope, în dorința de a-și clasifica colecția amplă de pietre prețioase. După moartea lui Henry Philip, în același an, diamantul a fost cumpărat de nepotul lui cel mai în vârstă, Henry Thomas Hope, care i l-a lăsat prin testament soției sale. Aceasta l-a păstrat până la moartea ei, în 1884, când, prin testament, piatra i-a revenit nepotului ei, Lordul Henry Francis Pelham-Clinton, cu două condiții: să-și atașeze particula „Hope" la nume, iar diamantul să-i aparțină doar pe perioada vieții, pentru ca apoi să treacă în posesia unui alt membru al familiei aflat în viață. Lordul Francis a fost de acord cu ambele impuneri. Însă în 1899 — după ani întregi în care se dedase jocurilor de noroc și unor numeroase investiții financiare nechibzuite — a făcut o cerere în justiție pentru permisiunea de a vinde Diamantul Hope. Familia s-a opus solicitării, iar Lordul Francis a pierdut în faza de apel. El nu a abondonat totuși ideea și, în 1901, după alte două tentative legale, a găsit un cumpărător, iar diamantul albastru a părăsit pentru totdeauna familia care îi dăduse numele. O vreme, nestemată s-a aflat în posesia unui bijutier newyorkez, Simon Frankel, de la Joseph Frankel's Sons, care i-a vândut-o apoi lui Selim Habib. În 1909, înainte de accidentul vasului La Seyne, Habib i-a vândut diamantul unui dealer parizian, care, la rândul lui, i l-a vândut lui Cartier.”