Cartea aceasta nu e un jurnal, nu e un epistolar, nu e un testament, nu e o confesiune, nu e o cronica, nu e un monolog. Este cate ceva din toate, intr-un ecou premeditat. Si jurnal si epistolar si testament si confesiune si cronica si monolog. Un pod de dor catre voi, peste timp. Spre a va incredinta ca nu exista sfarsit.
Marina Dumitrescu este o bine-cunoscuta jurnalista culturala, o eseista de forta, dar si o poeta de mare sensibilitate. (...)
Cartea dumneaei este, in primul rand, o marturisire fierbinte si impresionanta a iubirii materne care se transforma, prin filtrul experientei spirituale, in iubire general-umana si interes pentru toate fatetele vietii. Exercitiu de sinceritate si de rigoare, umplut cu pepite de frumusete si intelepciune - iata un text admirabil al unei scriitoare care isi intregeste identitatea. - Magda Carneci
