Critic erudit și pamfletar de forță, Paul Zarifopol (1874-1934) a fost un fin observator al omului și al fibrei care alcătuiește țesăturile sociale profunde. Volumul de față cuprinde eseuri care au rămas de o actualitate acută, chiar și la aproape un secol după ce au fost scrise.
Corosiv și doct, discursul aduce în fața cititorului concepte esențiale pentru morală și politică mai mult sau mai puțin balcanice ale României interbelice. Lumina în care ne sunt prezentate tipul politic și geniul organizator, de pildă, ne oferă senzația atât senzația unei glaciațiuni temporale, cât și pe aceea a unei familiarități inefabile.
