Romanul de față se situează în continuarea celui precedent, Vacanțele iubirii. Cititorii vor observa cu ușurință relația de continuitate dintre cele două creații prin personaje și maniera epică abordată, dar vor fi surprinși de perspectiva inedită asupra temei. Mesajul artistic se amplifică și se generalizează în același timp, cartea adresându-se cititorilor de toate vârstele, reușind să impună ideea că permamenta sentimentului de dragoste este condiție a nobleței sufletești și șansa a fericirii. Fără trăirea fiorului produs de acest sentiment nu poate exista nicio etapă a devenirii umane, iar ființa se atrofiază și-și limitează existența.
