Discover România - George Avanu - format mic Titlul albumului pe care tocmai îl răsfoiți poate fi eronat. România nu se descoperă, ea există, nimic din ceea ce o face strălucită nu are nevoie de descoperire, România ființează. România e vie, ne oferă permanent prilejuri de tămăduire sufletească, ne plimbă prin Maramureș cu trenulețul cu aburi prin defileul Vaserului. Vagoanele încărcate cu lemne sunt și în prezent tractate de locomotive cu abur. Oamenii vorbesc mai mult prin chipurile lor înăsprite de muncă, dar privirea le e blândă. Îți pot da binețe oricât de străin te-ai afla de acele locuri. Este întâlnirea cu pacea din sufletele lor chibzuit păstrată de adâncimea și greutatea vremurilor, vremuri încă cu rost și în rost. Fragment din carte: "Am pribegit și prin Buzăul care în taina zecilor de chilii și lăcașuri de cult rupestre construite de-a lungul secolelor stau mărturie că au servit drept adăpost și loc de închinăciune populației în vremuri de restriște. Tot aici, surprinzătorii vulcani noroioși par mai degrabă locații selenare, spectaculoase, răspunsul Creației Divine pentru noi cei mici, pământenii, la întâlnirea cu rezervația naturală. Flăcările vii din subcarpații Buzăului, aceste fenomene care izbucnesc din pământ finâlțându-se în bătaia vântului, uneori mai mari voind parcă să înfricoșeze, alteori mai mici abia pâlpâind sunt România de veacuri, România arzând pentru noi. Cred că în Deltă m-am rătăcit - Delta nu e un loc, e o poveste dintr-un loc, pare găsită și regăsită, iar toate cărările de până acum pecetluiesc tardiv dar ireversibil minuni ale habitatului. Ținut exotic risipit în sute de insule plutitoare, copaci șl plante, sute de specii de păsări, vegetație specifică mlaștinilor (papură, rogozul în amestec cu salcia pitică). Este o zonă cosmopolită, având pe lângă populația majoritară română, 21 de naționalități. Delta e oază. ai vrea să rămâi, să petreci Ianga ea zile și nopți parcurgând pași trecători într-o lume veșnică. Am dat o fugă și prin Alba - Șureanu și dacă n-aș fi întainit țapinarii de aici poate o vorba de duh atât de frumoasă n-aș fi auzit : " Dragilor eu o să merg sigur în iad fiindcă aici am trăit Raiul". O lume de sine cu multe taine, ei care înțeleg jalea copacului frânt, mai înțelepți, mai vânjoși cu fiecare an. Puțin triști la amăgitoarea spovedanie a naturii. Pentru că e amăgire să credem că noi înțelegem natura, ea știe, iar noi ne facem ca pricepem. Țapinarii au taina lor, taina pentru viețuire. Am mai căutat...România e căutare. România e trăire și toate stau în așteptarea călătorului pornit, hotărât s-o iubească. Dar ce spun? lubirea e și atât. Neașteptând vom primi și vom fi primiți în locuri, printre oameni, în încăperi. Dăruindu-ne Ei, vom fi găzduiți la ceas de zi, la ceas de seară, de nemurire. Ce să-ți dorești mai mult. România e veșnică. "
