Cartea - Mica sirena - Noapte buna, copii! PDF

    Departe, departe în largul mării, apa-i albastră ca floarea albastrelelor, limpede că cel mai curat cristal, și așa de adâncă, încât niciodată vreo ancoră nu i-a dat de fund, și ar trebui să pui nenumărate turnuri de biserici unele peste altele, ca să poți ajunge din fund până la suprafața apei.     Acolo locuiește poporul mării. Să nu credeți însă că pe fundul acela ar fi numai nisip; nu, acolo cresc niște plante și niște copaci foarte ciudați, și care-s așa de mlădioși, încât cea mai mică mișcare din apă îi face să se-ndoaie parcă ar fi vii. Toți peștii mari și mici umblă printre crengile lor, cum zboară păsările printre ramurile copacilor. În locul cel mai adânc se află palatul regelui marii; zidurile-i sunt de mărgean, ferestrele din chihlimbarul cel mai străveziu, și acoperișul de scoici care se deschid și se închid, aici umplându-se, aici golindu-se de apă. Fiecare din aceste scoici are înăuntru mărgăritare așa de strălucitoare, încât cel mai mic dintre ele ar face podoaba cea mai de preț a unei coroane împărătești.     În regatul din adâncuri era zi de sărbătoare. Regele Triton își invitase supușii la un concert de gală. Cea mai mică dintre fiicele sale, Ariel, urma să-i încânte pe toți cu cântecul ei - avea cea mai frumoasă voce din tot regatul. Toți așteptau cu nerăbdare semnalul de începere, însă atracția spectacolului lipsea. Oare unde era?