Dosarul unei vacante de groaza

    Cei mai îndrăgiți detectivi pleacă într-un schimb interșcolar la Bran. Nici nu se căzează bine la atipicul Hotel Clementina ca Marlău, Gesicaflecer, Bolumbo, Scupidu și Serloc au un nou caz de rezolvat. De data aceasta investighează dispariția cameleonului Clementina, care se zice că poate ghici viitorul. Așa cum ne-am obișnuit, detectivii noștri acționează cu profesionalism și fac tot posibilul să o găsească pe Clementina până nu e prea târziu. Și, pentru că e Halloween și oricum se întâmplă lucruri taaare ciudate în hotel, copiii îi conving pe însoțitorii lor să-i lase să dea o petrecere de neuitat.     Citește și primele două cazuri ale Detectivilor Aerieni:  • Dosarul Popcorn, carte câștigătoare a secțiunii 8-14 ani în cadrul concursului Trofeul Arthur 2015  • Dosarul clopoțeilor de Crăciun     Fragment din volumul "Dosarul unei vacante de groază" de Ana Rotea:     „Într-un târziu a reapărut și Bobo printre noi. Era atât de afectat și de distrat, încât a mâncat felul doi și chiar și deșertul, deși ciorba rece de ochi pe care o ratase fusese, în opinia tuturor celor care îndrăzniseră să guste din toate, mâncarea care îi reușise cel mai bine bucătăresei de la Hotelul Clementina. Văzându-l într-o asemenea stare de tulburare, Mimi i-a dat timp să mănânce, deși trepidă de nerăbdare. În sfârșit, Bobo și-a tamponat buzele cu șorțul bucătăresei care se ocupă și de debarasatul meselor – șervetele nu erau, cu excepția unuia adus de Serloc de sub o altă masă.     — Ceva grav s-a petrecut în clădirea asta, a întrerupt-o Bobo pe Mimi, intuind că vrea să îl plictisească iar cu fleacuri precum curățenia din hotel și alergiile ei. Haideți să lăsăm deoparte închipuitele sau nesemnificativele noastre necazuri, măcar atunci când realizam că alții au probleme mult mai grave decât noi.     — De la mâncare face așa, i-a dat Dora un cot lui Simon, care asculta cu gura căscată. Dacă n-ar fi vorba de Bobo, aș regreta că nu i-am păstrat niște chipsuri.     — Parcă n-ar fi acel Bobo pe care îl știm și-l desconsiderăm, șușotiră Ada și Teo.     — Detectivi Aiuriți, avem un caz, a rostit Bobo cu gravitate.     — Hm! Detectivi Aerieni, nu Aiuriți, l-a corectat Teo cu jumătate de gură, căci se simțea puțin intimidat.     — Avem un caz grav de dispariție de care vă rog să vă ocupați fără nicio amânare și fără, alte detalii!     — Se acceptă! s-a grăbit Teo să spună.     În restaurant a intrat apoi Harietta și a rămas în mijlocul încăperii, ca și cum uitase de ce venise. A evitat să-i privească pe oaspeții ei și a început să-și netezească stânjenita fustă lungă, cu care măturase și adunase unele chestii de pe jos. Mimi a intuit că o avea înainte pe principala responsabilă a hotelului, dar, până să se adune și să-și netezească un pic fustă și ea, Bobo i-a pus în vedere:     — Domnișoara Harietta este în mare suferință după pierderea Clementinei, așa că, haideți să o menajăm de nazurile și pretențiile noastre – chiar nu e momentul.”