Dragoste, familie si fericire

Abordare la nivel de grup La nivel de grup, trebuință înțelegerii propriului grup, ca și a altor grupuri, a dat naștere mai multor teorii. Unele dintre acestea (de exemplu, teoria identității sociale, teoria schemei de sine) au fost deja prezentate, altele urmează să le schițăm în cele ce urmează. Teoria ''Reprezentărilor sociale". Inițierea acestei teorii este legată de apariția cărții lui Serge Moscovici La psychanalyse. son image el son public (1961). În timp, teoria reprezentărilor sociale a cunoscut o dezvoltare excepțională, existând în prezent organizații, reviste și congrese internaționale periodice dedicate acestui fenomen. Inițiatorul teoriei reprezentărilor sociale. Serge Moscovici (1925-2014), a refuzat -pentru a nu ''încorseta'' cercetarea - să dea o definiție fenomenului pe care l-a analizat în profunzime. Totuși, au făcut-o unii dintre colaboratorii și elevii săi. Astfel, profesoara dc psihologie socială Denise Jodelet consideră că reprezentările sociale sunt ''o formă de cunoaștere specifică, o ''știință'' a simțului comun, al cărei conținut se manifestă prin operații, procese generative și funcționale determinate social. În sens mai general, [conceptul de ''reprezentări sociale''] designează o formă de gândire socială (Jodelet. 1984/1990. p. 361). Așadar, reprezentările sociale sunt moduri de gândire practică orientate spre comunicare, spre înțelegerea și controlul ''obiectelor" materiale și ideale. Așa cum precizează Denise Jodelet, nu există reprezentări sociale în absența unui ''obiect'' al reprezentării. Pentru ca un ''obiect'' să genereze reprezentări sociale, trebuie să fie extrem de complex și să focalizeze, într-o manieră specifică, grupurile sociale. Teorii ale controlului. Teorii ale întăririi Mai multe teorii au ca obiect de studiu contingența dintre acțiunile realizate și întăririle, beneficiile obținute. Prin ''teorii ale controlului'', Suzan T. Fiske (2001) înțelege acele teorii care se concentrează asupra dorinței oamenilor de a obține anumite beneficii. Teoria ''Savantul naiv" pornește de la asumpția că, în viața de zi cu zi, oamenii nu procedează asemenea savanților autentici, dezvoltând raționamente logice, ci apelează la informații care să le confirme opiniile și pe care le tratează folosind diferite „euristici''. De aici rezultă erori în gândirea la nivelul simțului comun, inclusiv erori referitoare la episoadele de fericire. Laurean J. Chapman și J.P. Chapman (1967) au studiat printre primii acest fenomen. Teoria „Avarul cognitiv'' (sau .Leneșul cognitiv") explică modul de gândire al ''savanților naivi”. Pentru că oamenii au capacități cognitive limitate, ei caută să le utilizeze cât mai.... DIN CUPRINS: Prezentarea autorilor Partea I Dragoste. familie și conviețuiri non-familiale Capitolul 1. Dragoste și căsătorie. Posibile temeiuri pentru o sociologie a seninătății (Petru Ilut) 1.1. Liniamente epistemologice 1.2. Mituri ale reprezentării și înțelegerii dragostei și dincolo de ele 1.3 Dragostea și căsătoria 1.4. Fericirea, bucuria și seninătatea în crescendo sociologic Bibliografie Capitolul 2. Dragostea ca fenomen psihosocial, între teorie și metaforă. Teorii metaforice ale dragostei (Mihai Stelian Rusu) 2.1. Preludiu epistemologic: paradigma lirico-întuitivă și memforicitate cognitivă 2.2. Teoria epică a dragostei: dragostea ca poveste 2.3. Teoria geometrică a dragostei: dragostea ca triunghi 2.4. Teoria cromatică a dragostei: dragostea ca culoare 2.5. Teoria trifactorială a dragostei: dragostea ca eticheta 2.6. Teoria administrativă a dragostei: dragostea ca pericol 2.7. Postludiu concluziv: metaforicitatea cognitivă a dragostei Bibliografie Capitolul 3. Considerații asupra unor aspecte demografice ale familiei europene de azi (Traian Rotariu) 3.1. Evoluția intensității nupțialității și constituirea cuplurilor non-maritale 3.2. Schimbări în calendarul căsătoriilor 3.3. Tendințele divorțialității 3.4. Nașteri extramăritale 3.5. În loc de concluzii Bibliografie