Drept civil. Succesiuni

Cartea „Drept civil. Succesiuni” este concepută să facă parte din categoria cursurilor universitare, accentul punându-se pe sistematizarea materiei în scopul pregătirii examenelor, dar materialul poate constitui și un punct de vedere pentru ulterioarele studii de drept succesoral. Fiind destinată în primul rând studenților, ea a urmărit să acopere în întregime programa disciplinei, caracterizându-se printr-un limbaj accesibil, concis și clar, dar în măsură să transmită informațiile necesare pentru înțelegerea, asimilarea și aprofundarea acestei materii. Într-o manieră clară și riguroasă, cursul de „Drept civil. Succesiuni” abordează sistematic și exhaustiv materia moștenirii legale și testamentare. Lucrarea urmărește, în special, noua configurație a instituțiilor devoluțiunii succesorale, dată de reglementarea aflată în vigoare din octombrie 2011. Pe lângă analiza aprofundată a textelor din Codul civil român, lucrarea conține o bogată jurisprudență romană și străină, trimiteri la doctrina contemporană, îndeosebi cea română și franceză, și valoroase considerații de drept comparat. Cartea oferă explicațiile necesare privitoare la rațiunea pentru care au fost adoptate anumite reglementări din noul Cod civil și ilustrează unele idei prin exemple concrete, care să fie de ajutor în special studenților facultăților de drept, dar și teoreticienilor și practicienilor dreptului. Problemele teoretice analizate în „Drept civil. Succesiuni” au fost însoțite de comentariile doctrinare expuse în literatura de specialitate, precum și de soluțiile aduse de practică judiciară. Fragment din lucrarea Drept civil. Succesiuni de Jozsef Kocsis și Paul Vasilescu "3.3. Formele în care un roman, aflat în străinătate, poate dispune morțis causa O asemenea chestiune interesează dreptul nostru doar dacă cetățeanul român este plecat în străinătate și lasă bunuri în țară, iar procedura succesorală urmează să fie îndeplinită în România. În schimb, când bunurile succesorale sunt în afara României, iar procedura succesorală va fi de resortul unei autorități străine, se va aplica un alt drept decât cel românesc, problema nemaiexistând pentru dreptul nostru. În primul rând — tocmai pentru că am trecut în revistă testamentul internațional cetățeanul român ar avea posibilitatea să recurgă la un asemenea act morțis causa, dar cu condiția ca statul în care se află romanul să fie parte a Convenției de la Washington. Astfel, de pildă, un roman rezident în Franța poate încheia, în fața notarului francez, un testament internațional, care se va aplica pentru toate bunurile pe care testatorul le deține pe teritoriul României, chiar dacă țara noastră nu este semnatară Convenției de la Washington. Valabilitatea în România a testamentului internațional, încheiat de un roman în străinătate, este asigurată indirect, prin aplicarea art. 2635 lit. b) C.civ., care recunoaște că valid actul morțis causa ce respectă condițiile de formă impuse de legea reședinței testatorului."