La baza numeroaselor confuzii existente astăzi în dezbaterile religioase și în opțiunile indivizilor stă premisă acceptată ca axioma indiscutabilă că, dacă Dumnezeu există, El ar fi același pentru toate religiile, El fiind totodată dincolo de toate imaginile și noțiunile pe care și le fac despre El oamenii. Dumnezeul creștinilor e diferit de cel al evreilor și musulmanilor și se lăsă cunoscut într-un mod propriu. Este unu, dar într-un mod special. Este Tata, dar nu este bărbat. A vorbit, dar fără să ne ceară ceva. Iartă, fără a trece peste hotărârea libertății noastre. Sunt teme teologico-dogmatice fundamentale ale credinței creștine, pe care Remi Brague le repovestește cu multă subtilitate și rafinament intelectual în cele șapte capitole ale cărții de față. Rezultatul e o încântătoare și plină de prospețime apologie a Dumnezeului creștin de care cu siguranță cititorul ortodox inteligent de azi, satul de blocajele ritualiste și de catehismele inepte, se va îndrăgosti fără îndoială încă o dată. CUPRINS: Cuvânt-înainte 1. Ca să terminăm odată cu „cele trei” I. Trei monoteisme? • 1. Monoteismul nu e esențialmente religios • 2. Nu sunt decât trei • 3. Monoteismul și politeismul se înfruntă? • 4. Adevărata întrebare • 5. Monoteismul islamic • 6. O recunoaștere reciprocă a monoteismelor? II. Trei religii ale lui Avraam? • 1. Personajele comune • 2. Același Avraam? • 3. Trei religii ale lui Avraam sau una singură? III. Trei religii ale cărții? • 1. O expresie înșelătoare • 2. Trei cărți foarte diferite • 3. Trei raportări la carte • 4. Ideea de revelație IV. Trei religii? • 1. Cum anume se disting cele trei religii între ele? • 2. Trei cărți? Concluzie 2. A cunoaște pe Dumnezeu I. A cunoaște • 1. Ce înseamnă „a cunoaște”? • 2. A cunoaște singularul • 3. Cunoașterea de sine, cunoașterea personală, cunoașterea lui Dumnezeu • 4. A căuta în locul bun II. Un obiect special •1. „Deschide-ți ochiul, și pe cel bun!” • 2. Credința și cunoaștere • 3. A cunoaște un obiect paradoxal • 4. Credincioșie, voința, iubire 3. Un Dumnezeu unu I. Unicitatea • 1. Monoteismul ca pericol • 2. Redescoperirea politeismului • 3. Dogma trinitară și teologie politică II. Unitate • 1. „Monoteismul”, o noțiune vagă • 2. Unicitate și unitate • 3. Problema concretă III. Unirea: modelul uman • 1. Legătura iubirii • 2. Iubire și identitate • 3. A-l accepta pe celălalt ca altul IV. Unire: modelul trinitar • 1. Relația • 2. A-l institui pe celălalt Concluzie: Uniți cu Dumnezeu unu? 4. Un Dumnezeu Tată • 1. Sexualitate și chip al lui Dumnezeu • 2. Masculinitate și virilitate • 3. Creație și paternitate • 4. Decuplarea paternității și a virilității Concluzie 5. Un Dumnezeu care a spus tot I. Nu mai e nimic de spus • 1. Puterea, sau cuvântul • 2. Un har avar • 3. Religia definitivă • 4. Un Dumnezeu redus la tăcere • 5. Discursul Dumnezeului care tace II. Tăcerea trupului • 1. Cine vrea mai mult vrea mai puțin • 2. Fără întoarcere • 3. Cuvântul întrupat • 4. Treimea III. După tot • 1. Ce-i de făcut când totul e spus? • 2. Cuvântul ne aparține • 3. O regulă generală Concluzie 6. Un Dumnezeu care nu ne cere nimic I. Știu ce să fac • 1. Amploarea normativului • 2. Ce anume cere Dumnezeu? • 3. Sfârșitul Legii II. Așteptarea lui Dumnezeu • 1. Modelul vegetal • 2. Vechiul Legământ • 3. Noul Legământ III. Răspunzând așteptării • 1. A mânca • 2. Credința • 3. Trufie și umilință • 4. Sacrificiul/jertfă Concluzie: „Sensul vieții” 7. Un Dumnezeu care iartă păcatele I. Câteva clarificări • 1. Păcate și plăcere • 2. Îl ofensăm pe Dumnezeu? • 3. Păcatul presupune iertarea II. Păcatul meu • 1. Unde e răul? • 2. Pentru orice păcat există iertare • 3. Lăsarea/remiterea Concluzie
