Dusmanii societatii sau Cind pacientii pun Stapanire pe ospiciu

Dușmanii societății sau Cînd pacienții pun Stăpînire pe ospiciu adună texte publicate în „Convorbiri literare”, între mai 2015 și octombrie 2016. Nu mi-am propus nici în acest volum a face critică, în sensul curent al cuvîntului, și nici obișnuită eseistică. Aceste articole exprimă sau/și afirmă, cu prioritate, cîteva opinii, în genere o atitudine cît mai coerentă față de un eveniment, îndeobște literar, ori față de o carte, de o personalitate, de o temă în dezbatere curentă sau referitoare la viața revistei „Convorbiri literare” etc.; încercînd a fi o istorie în desfășurare a vieții publicistice și de idei, dar și a vieții literare naționale. Nu am schimbat nimic față de cele publicate, în afara greșelilor inerente de tipar, asigurînd astfel o fidelitate cel puțin temporară a diverselor atitudini literare (adunate, aici, în al zecelea volum) impuse de evenimente, la care m-am străduit să dau un răspuns propriu.     Cuprins: • Nota autorului • Dușmanii societății sau Când pacienții pun Stăpînire pe ospiciu • Societatea spectacolului sau Dictatura aparenței • Drumul către desființarea omului • Munca și socialism la Eminescu • Ura în contra democrației • „Convorbiri Literare" în anul o sută cincizeci • Douăzeci de întîlniri convorbiriste • Erorile fatale • Omul în absența demnității     Fragment din volumul "Dușmanii societății sau Cînd pacienții pun Stăpânire pe ospiciu" de Cassian Maria Spiridon:     “Școlile sînt cele care pregătesc și formează viitorii studenți. Reformele școlare sînt tot mai ineficiente și produc analfabeți corecți politici, fără ca ei să-și fi însușit minimul din codul moral: „Admițînd că orice cod moral sau etic dintr-o societate civilizată conține un element artificial și unul absolut, și admițînd că el este legat în mod obligatoriu de funcționarea generală a civilizației, probabil că este asociat în nemijlocit cu forțele care au creat acea civilizație. Și constatăm că este, în cazul nostru. Codul etic și moral standard al civilizației noastre este produsul învățăturii religioase creștine, așa cum a fost ea modificată, selectată și accentuată de clasa de mijloc dinamica răspunzătoare de principalele ei realizări economice și culturale".     Ținta predilectă a dușmanilor societății este tocmai moralitatea clasei de mijloc. Să ne amintim de scandalul provocat de o minoritate care, de curînd, spera să reușească să scoată din școlile românești predarea religiei. Din fericire, reacția părinților și a copiilor a fost una copleșitoare în defavoarea acestei mișcări de destructurare a temeliilor societății civilizate și întoarcerii la barbarism.     O altă țintă a dușmanilor societății este asupra valorilor, înlocuirea lor cu false valori. Distrugerea valorilor, a ierarhiilor de orice fel este visul acestora. Și naziștii și comuniștii au impus o astfel de viziune.     Existența acestor valori produse de clasă de mijloc sînt și semnul distructiv al unei societăți mature și civilizate.     Paul Johnson evidențiază cele cinci reacții distincte, interconexate, ale comportamentului moral: “capacitatea de a face judecați morale, preferință pentru beneficii amînate, nu pentru recompensa imediată; capacitatea și dorința de a-i vedea pe alții ca persoane, cu considerația față de sentimentele lor care decurge de aici; flexibilitate în interpretarea principiilor generale; capacitatea de a aplica aceste principii în mod creativ și, astfel, de a face ca moralitatea să fie dinamică”.     Marele atu al comportamentului moral este discernămîntul; anulînd valorile, adevăratele repere sînt șanse să se piardă capacitatea de a discerne între adevăr și minciună.”