în 1890, medicul Cehov, în vârstă de treizeci de ani, care tocmai aflase că suferă de tuberculoză, se angajează într-o călătorie de unsprezece săptămâni ce traversează Siberia spre colonia penitenciară Sahalin. La începutul acestei aventuri, tânărul Cehov intenționa să pună pe hârtie, rece și fără ﾄmorbul pasiuniiﾔ, o simplă descriere a locului și a oamenilor pe care avea să-i întâlnească. Paginile adunate s-au transformat însă într-o capodoperă unde descrierea suferinței umane se împletește cu meditația asupra nedreptății sistemelor penitenciare. Totul se desfășoară pe fundalul unei Siberii sălbatice, un sac fără fund în care regimul țarist își aruncă opozanții și unde, nu peste puțin timp, regimul comunist avea să-i arunce pe ai săi.
