Cartea Elemente de rezistenta materialelor. Partea 2 PDF

Elemente de rezistența materialelor. Partea 2. Curs universitar Abordări antropologice și sociologice recente se referă adeseori la post-istorie și la post-post-modernism că la niște etape în care civilizația umană se află deja ori se pregătește să intre. Lucrările de succes ale lui Alvin Toffler din anii 1970 și 1980 și cele (optimiste) ale lui F. Fukuyama de la începutul anilor 1990 au dovedit mai degrabă că viitorul este greu predictibil, un lucru compatibil cu velocitatea transformărilor tehnologice, economice, sociale, politice etc.    Declinul Occidentului, previzionat de Spengler încă în prima treime a secolului XX, este o cvasi-certitudine, dacă nu și ":sfârșitul" lui postulat de unii. Cauza ar fi un declin sau un blocaj instituțional (N. Ferguson) al mecanismelor care au asigurat succesul Occidentului de la începutul secolului XVIII până la finalul secolului XX, la care se adaugă modificări pernicioase ale mentalului occidental colectiv și individual (Roger Scruton și alții). Dar declinul Occidentului nu poate fi considerat sinonim cu finalul istoriei. Așa fiind, inginerul care este chemat azi să construiască trebuie să poarte în formația sa tehnică, dar și în bagajul său conceptual mai general, în ceea ce s-ar numi "filosofia" actului său profesional, toate noțiunile și cuceririle "clasice", nu doar de la Newton, Hooke și Navier la Mohr și Timoshenko, dar și mai din adâncul istoriei — dinspre Thales, Pitagora și Arhimede către Galileo. Pentru a nu mai vorbi de aparatul matematic absolut necesar, înrădăcinat de savanți precum Gauss, Euler, Laplace și mulți alții. Prezentul volum își propune să-l conducă pe cititorul lui, student sau tânăr inginer, spre o asemenea viziune, care, pe urmele lui Timoshenko, părintele rezistenței moderne, pune regulă și simplificarea mai presus de speculația științifică, utilă desigur și această abordare mai avansată, mai problematizată a disciplinei.