Cartea Eseu asupra cunoasterii in dreptul civil PDF

Monografia își propune cercetarea modului în care dreptul civil se raportează la cunoașterea – fie ea exactă sau nu – avută de terți în legătură cu variile situații juridice convenționale. Sunt, așadar, cu precădere vizate contractul și actele juridice în general. Aceasta deoarece cunoașterea situațiilor juridice preexistente prezintă, de regulă, relevanță din perspectiva terțului care alege să acționeze juridic: sunt astfel create premisele unui conflict între realitatea juridică anterioară și efectele urmărite prin încheierea noului act juridic. În esență, este analizat felul în care cunoașterea sau substitutele ei juridice sunt exploatate drept criterii de soluționare a acestui concurs.    Pentru a decela modalitățile în care sistemul juridic tratează cunoașterea, au fost readuse în discuție noțiuni juridice precum bună-credință, eroarea comună și invincibilă, opozabilitatea (substanțială) condiționată de cunoaștere sau opozabilitatea probatorie.    În încercarea de a verifica modul în care sistemul juridic asumă ignorarea sau reconstrucția realității juridice în funcție de cunoașterea avută de terți, se propune analiza distinctă a formalismului juridic, după cum acesta se regăsește la nivelul formării actului juridic sau în zona de eficacitate a acestuia. Dincolo de sublinierea faptului că formalismul în sine nu e susceptibil de a genera efecte juridice proprii, se descrie modul în care acesta mijlocește trunchierea realității juridice.    Indiferent că este adusă în discuție forță probantă instituită pentru anumite mijloace de dovadă, formalismul cu efect de inopozabilitate față de terți a excepțiilor cauzale (e.g., formalismul cambial) sau formalismul specific sistemelor de publicitate, se cercetează trăsătura comună a acestora, privite ca tehnici de remodelare a realității juridice pornind (și) de la cunoașterea pe care terții o pot avea în mod legitim în legătură cu aceasta.    Punctăm mai jos câteva dintre temele de analiză prilejuite de studiul cunoașterii în dreptul civil:  • Teoria aparenței, contrapondere pentru opozabilitatea de plin drept  • Cunoașterea efectivă, cunoașterea impusă și cunoașterea posibilă din perspectiva dreptului civil • Bună-credință – comportament și bună-credință – eroare: semnificație și aplicații ale celor două, regăsite în Codul civil • Diferențe în determinarea momentului la care se verifică bună-credință – eroare • Explicația modului în care se produc efectele teoriei aparenței față de terțul de bună-credință, față de titularul veritabil și față de titularul aparent • Opozabilitatea substanțială și opozabilitatea probatorie ca modalități de dedublare a realității juridice • Opozabilitatea inter parteș a normelor contractuale. Riscul confuziei între opozabilitate și exigibilitatea obligațiilor • Efectul relativ al actului juridic declarativ • Formalismul juridic și incapacitatea acestuia de a disloca binomul voința-cauză • Actul juridic cauzal și actul juridic abstract: semnificație și relevanță în dreptul civil român și în dreptul comparat • Inopozabilitatea față de terți a excepțiilor cauzale în procedura cambiei și a biletului la ordin ca mijloc de trunchiere a adevărului juridic • Tranzacționarea cu adevărul juridic și dedublarea realității juridice • Fragmentarea contractului oneros • Clauzele anticipatorii și modul în care forța obligatorie a unui contract se poate răsfrânge cu titlu provizoriu asupra obligației a cărei cauză finală se găsește într-un contract viitor • Preluarea riscurilor de către creditor: obligația supraviețuiește propriei cauze (finale)  • Durata de executare a obligațiilor și riscul de confuzie între termenul suspensiv și cel extinctiv - Art. 937 C. civ. ca aplicație a teoriei aparenței • Sistemul de publicitate „cu efect atributiv/constitutiv de drepturi”, care nu e nicidecum mod de dobândire a drepturilor vizate • Soluționarea concursului între diferite aplicații ale teoriei aparenței în dobândirea drepturilor reale mobiliare și imobiliare • Inexistența obligației de a da în dreptul civil român • Concursul între simulație și sistemul de carte funciară din perspectiva teoriei aparenței • Pierderea acțiunii în rectificarea cărții funciare ca modalitate de a masca un mod atipic de dobândire a drepturilor reale imobiliare • Acțiunile posesorii: privire comparativă cu procedura ordonanței președințiale