Cartea Etica - - Editie anastatica 2017 PDF

    "Fericirea nu este răsplata virtuții, ci virtutea însăși, și nu ne bucurăm de ea, fiindcă înfrânăm patimile, ci, dimpotrivă, fiindcă ne bucurăm de ea putem înfrâna patimile noastre." - Spinoza, Etică     CUPRINS: Filosofia lui Spinoza de Dr. I. Brucar     Prefață (VII)     I. Personalitatea lui Spinoza (IX)     II. Porunca a XI-a (XXII)     III. Creștinismul lui Spinoza (XXVII)     IV. Elementele evreiești (XXXII)     V. Demonstrarea existenței lui Dumnezeu (LIV)     VI. Ideea de lege și conștiința individuală (LXIII)     VII. Problema determinismului (LXXII)     VIII. Asupra păcatului originar (LXXXVIII)     IX. Teoria pasiunilor: înlăturarea criticii lui Hermann Cohen (C)     X. Despre corp și suflet: asemănări între Spinoza și Freud (CXXVI)     XI. Despre eternitatea sufletului (CXXXIII)     XII. Cunoașterea, mistică, intuiția (CXLI)     XIII. Metoda și estetică (CLXII)     Încheiere (CLXXII)     Bibliografie (CLXXIII) Etica demonstrată dupe metoda geometrică de B. Spinoza     Prefață (III)     I. Despre Dumnezeu (1)     II. Despre natură și originea sufletului (37)     III. Despre originea și natura afectelor (83)     IV. Despre robia omului și puterea afectelor (141)     V. Despre puterea intelectului sau libertatea omului (198)     Fragment din volum:     „Prefața     Lucrarea de față este rezultatul unei munci de câțiva ani, pornită din convingerea valorii deosebite a filosofiei lui Spinoza pentru cugetarea filosofică îndeobște.     Se cuvine însă să stabilesc dela început un lucru și anume că filosofia lui Spinoza nu poate fi despărțită de omul care a făurit-o. De aceia viața lui Spinoza cât și opera sa, trebuesc studiate împreună.     Poate că în mintea unora, aceasta ar părea de prisos, fiindcă operile filosofice, când sunt valabile, trăesc chiar dacă nu am cunoaște nimic din viața acelora care le-au creat. Dacă ne gândim că descrierea vieței marilor oameni, alunecă uneori luând o înfățișare vulgară, anecdotică, — fără ca prin aceasta să se aducă vre-o posibilitate de înțelegere mai deplină a activitatei lor creatoare, atunci această raportare a vieții filosofului la sistemul lui de gândire, devine și mai inutilă. Strict obiectiv se poate afirma că pe noi nu ne interesează viața filosofului, ci gândirea lui. Iar această gândire, dacă într'adevăr are o valoare excepțională, trăește deapururi și fără cunoașterea vieței filosofului. Așa, ne este aproape indiferent dacă filosoful Kant a scris sau nu „Critica rațiunei pure'', iar cunoașterea vieței lui nu adaugă nimic la posibilitățile noastre de a pătrunde și înțelege această filosofie. Cum poate nu ne interesează faptul că Spinoza a scris „Etica'', — ci numai că această carte prin cuprinsul ei, este un produs spiritual excepțional.     Cu toate acestea, pentru filosoful Spinoza, lucrurile stau altfel. Dacă ași admite că viața cuiva explică operă și dacă acesta e cazul, fie și până la un punct pentru Spinoza, — mărturisesc că ași fi renunțat să prezint mai mult sau mai puțin critic conținutul filosofiei spinoziene, raportându-l la viața filosofului. Este însă ciudat următorul fapt. La Spinoza nu viață a creiat „Etica", ci „Etica" a creiat viața celui mai sfânt dintre oameni, după Christ. Deaceia, explicând filosofia lui Spinoza, am făcut incursiuni în însăși viața lui, știind bine că numai în felul acesta ași putea să tălmăcesc profunda lui gândire. - Dr. I. Brucar”