Etica mediului

Etica mediului. Argumente rezonabile și întâmpinări critice - Constantin Stoenescu Din Cuprins: ◊ Clarificări conceptuale ◊ Reconsiderarea sferei moralității ◊ Argumente pentru etica mediului ◊ Eliberarea sau drepturile animalelor? ◊ Ecologia profundă și etica grijii ◊ Etica mediului că etica globală Volumul reprezintă o lucrare de sinteză asupra eticii mediului ca domeniu al reflecției filosofice. Sunt prezentate sistematic principalele teme, probleme și argumente formulate în literatura de specialitate și sunt propuse diverse întâmpinări sub forma unor comentarii, reformulări sau critici. Etica mediului este un domeniu academic constituit relativ recent și care, în ultimele decenii, a atras atenția nu doar comunității filosofice, ci și societății civile în ansamblu, de la asimilarea culturală a noilor teorii la militantismul social. Acest volum reprezintă prima apariție de acest fel pe piața de carte din România, răspunzând astfel interesului în creștere manifestat atât de mediul academic, cât și de publicul cu preocupări în domeniu. Fragment din lucrare: "1.1.3. Constituirea eticii mediului Etica mediului definește un câmp de cercetare filosofică autonom și coerent care s-a despărțit progresiv de militantismul ecologist pentru a deveni treptat un domeniu rezervat filosofilor de meserie. A devenit un domeniu fundamental al culturii filosofice anglo-saxone, acolo unde putem remarca existența simpomelor culturale specifice constituirii unui nou domeniu de cercetare academică (există reviste proprii, așa cum ar fi Environmental Ethics, apărută începând din anul 1974, au loc congrese, filosofii își asumă în mod explicit preocuparea pentru mediul înconjurător, putem vorbi deja despre clasici ai domeniului precum Aldo Leopold, istoricii au început să facă istoria domeniului, s-au înființat catedre universitare, iar editurile propun în serie apariții în domeniu și au inaugurat colecții editoriale de profil). Dezvoltarea eticii mediului în Occident a fost rezultatul unei convergențe de factori favorizanți, deși alte culturi, din spațiul asiatic sau african, beneficiau de un orizont prealabil la fel de favorabil. Diferența a fost făcută de aducerea în conștiința publică a unor teme privind mediul înconjurător și existența unor structuri instituționale care au preluat diversele inițiative individuale, atât ale lumii academice, cât și ale societății civile. O observație asemănătoare cu privire la existeta unui asemenea clivaj instituțional poate fi făcută și cu privire la situația diferențiată a unor state în interiorul Europei. Deși romantismul ca mișcare culturala promotoare a sensibilității față de natură s-a manifestat în întreaga Europă, efectele la nivelul conștiinței publice și la nivelul schimbărilor în societate au fost diferite. Bunăoară, deși în conștiința populară românească, mai cu seamă în tradiția folclorică, natura este valorizată favorabil, abordările academice și reformele instituționale au fost insulare, pe când în Germania impulsul provenit din societatea civilă a fost multiplicat la nivelul societății politice și al instituțiilor statului, astfel încât putem vorbi despre internalizarea atitudinii ecologice deopotrivă la nivelul guvernării și al guvernantei."