Europa, încotro? Diagnoze și prognoze privitoare la starea Bisericii și a Lumii
Volumul Europa, încotro? analizează momentul istoric deschis de căderea dictaturilor din Estul Europei și provocările politice, sociale și spirituale cu care trebuie să se confrunte proiectul Europei unite. Granițele s-au desființat și oamenii au dobândit o libertate fără precedent în istorie. Însă libertatea, ne spune Cardinalul Ratzinger, „este foarte exigentă: ea nu se menține singură și încetează să existe tocmai atunci când încearcă să fie fără limite, când devine neînfrânată”. Căderea ideologiilor totalitare nu aduce de la sine o societate sănătoasă, atâta timp cât libertatea dobândită nu este trăită cu responsabilitate în orizonul unor valori care să o întemeieze. Aceste reflecții ale lui Joseph Ratzinger se dovedesc profetice privind retrospectiv istoria noastră recentă. Acum o nouă fantomă bântuie prin Europa: fantoma nihilismului. Cum de, crezând că am dobândit pământul făgăduinței, în care totul este permis, am ajuns să trăim într-o cultură a morții? De ce natalitatea este mai scăzută decât mortalitatea, iar oamenii nu mai știu să răspundă la întrebarea „de ce este un bine ca oamenii să se nască”? Și de ce acolo unde se mai nasc, aceștia sunt văzuți și educați încă de mici doar ca o resursă cuantificabilă pentru export? De ce cultura drogurilor a fost proliferată și ridicată la rang de cult? De ne-am pierdut criteriul comun al Binelui, iar orice poziție morală fermă este înfierată de către relativismul dominant drept obscurantism? După decenii în care atât marxismul, cât și liberalismul au împins religia în sfera strict privată, negându-i orice rol în configurarea vieții publice și a viitorului comun al umanității, fenomenul religios reapare totuși ca o forță de neextirpat din viața individuală și socială tocmai ca răspuns la acest nihilism dominant. Însă nici această redescoperire a religiozității nu e lipsită de ambiguități: tentația de a instrumentaliza credința în slujba unor proiecte politice rămâne o primejdie reală, iar religia redusă la subiectivitate și văduvită de lumina rațiunii poate ușor cădea în irațional, superstiții, ezoterism sau chiar fanatism, extremism și terorism. Într-un context marcat de secularizare accelerată, consumerism și un tot mai vizibil gol spiritual, Ratzinger propune o reflecție lucidă asupra „rațiunilor credinței”, asupra responsabilității publice a creștinilor și asupra misiunii teologilor și filosofilor de a clarifica raportul dintre credință și spațiul civic. Cartea oferă nu doar un diagnostic al crizei civilizației europene, ci și o speranță autentică: aceea că viitorul nu poate fi construit ignorând dimensiunea religioasă a omului și că reîntoarcerea la rădăcinile credinței pe care s-a construit Europa reprezintă cheia unei reînnoiri spirituale și culturale profunde capabile să facă față nihilismului contemporan. - Dan Siserman
Traducere din limba germană de Dan Siserman.
