Cu ajutorul lui Dumnezeu, cu ostenelile și rugăciunea Cuvioșilor Părinți Paisieni, în a căror obște s-a tălmăcit pentru prima dată aceasta carte, după care s-a realizat prezența ediție, dăm cititorilor aici și ultimul volum al Everghetinosului. O antologie care a încercat să cuprindă în chip tematic cuvintele marilor Părinți din primul mileniu creștini nu poate fi cuprinsă prea lesne cu mintea de cititorii de azi. Totuși, chiar și o lectură parțială va putea consta o oarecare unitate duhovnicească nemaiîntâlnită în nicio altă antologie de texte ascetice sau oarece scriere despre viața duhovnicească, o unitate care se cere neîncetat adâncită sau cercetată. Parcurgerea celor 4 volume se aseamănă cu traversarea unei mari; ajungerea la liman aduce multă bucurie, însă niciodată deplină, căci marea nu a fost cunoscută în întregime. Cele 200 de pricini sunt tot atâtea trepte de viață duhovnicească ce pot oferi un drum sau altul prin această mare. Ele nu sunt, ca în Filocalie, viziuni mai mult sau mai puțin personale propuse de un Părinte sau altul, aranjate după o ordine aleatorie, ci sunt trepte propuse de marii Părinți din vechime, din pustie sau din cetăți, adunate aici de Pavel Monahul într-o unime duhovnicească cu totul deosebită. Spre pildă, trecând printr-un grup de pricini ce tratează Euharistia, preoția, lupta cu dracii și altele, cititorul are astfel ocazia să cunoască puncte de vedere a mai multor Sfinți sau pilde din viața lor asupra acestora. Unele teme sunt tratate din diferite unghiuri printr-un grup de două sau mai multe pricini (ex. preoția, rugăciunea etc.) scoțându-se în evidență mai multe aspecte ale ei, altele doar printr-o pricină (ex. dragostea, conștiința etc.), prin aceasta având o dovadă în plus că autorul nu a vrut să trateze simplist sau superficial temele, ci să le exploreze sau să le expună în toate aspectele lor.
