Exceptia de nelegalitate

Lucrarea își propune să abordeze evoluția reglementării unei importante instituții a contenciosului administrativ, respectiv a excepției de nelegalitate, care a fost prevăzută în mod expres pentru prima dată de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Geneza cercetării rezidă în actualitatea și prestigiul acestei instituții de drept administrativ și supune atenției continuă mobilitate și adaptabilitate a dreptului procesual administrativ – contenciosul administrativ –, luând în considerare concilierea cerințelor europene și naționale în domeniul special al excepției de nelegalitate. Stricto sensu, excepția de nelegalitate reprezintă o apărare a unei părți dintr-un proces de orice natură (civil, penal, contencios administrativ) pe care aceasta înțelege să o invoce cu privire la un act administrativ incident în speță, instanța urmând a cenzura legalitatea actului administrativ, în sensul observării conformității sau neconformității acestuia cu normele legale. Cu privire la stadiul actual al cercetării științifice, respectiv abordarea temei în doctrina până în prezent, învederăm că această instituție cunoaște o evoluție caracterizată printr-o serie de controverse doctrinare și jurisprudențiale, determinate inițial de absența unei consacrări legislative exprese, și fluctuează în funcție de schimbările survenite în contenciosul administrativ. Actualitatea temei de cercetare constă în modificări de anvergură aduse prin Legea pentru punerea în aplicare a Codului de procedură civilă, act normativ care consacră noi viziuni legislative asupra contenciosului administrativ ce s-au răsfrânt în mod semnificativ și asupra instituției excepției de nelegalitate. Lato sensu, obiectivele de cercetare propuse rezidă în reflectarea asupra evoluției reglementării acestei instituții de prestigiu, respectiv examinarea ultimelor modificări aduse articolului 4 din Legea contenciosul administrativ, cu scopul de a sublinia nu doar importanta acestei noi intervenții a legiuitorului român, ci mai ales de a clarifica menținerea sau înlăturarea aspectelor controversate care au generat interpretări diferite în doctrină și jurisprudență. În atare situație, prin examenul aprofundat al doctrinei și jurisprudenței administrative am relevat evidența actelor contestate pe calea excepției de nelegalitate cu privire la care au fost pronunțate decizii, precum și optica Înaltei Curți de Casație și Justiție în materia excepției de nelegalitate, care prin relevante decizii asigură interpretarea și aplicarea unitară de către celelalte instanțe judecătorești a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. În ceea ce privește natura juridică a excepției de nelegalitate, am observat că, potrivit reglementărilor actuale, această relevă o chestiune procedurală prealabilă, nemaifiind o chestiune prejudicială, astfel cum era reglementată înainte de intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă. În atare situație, soluționarea excepției de nelegalitate se face de către instanța de judecată în fața căreia a fost invocată, fie printr-o încheiere interlocutorie ce poate fi atacată doar odată cu fondul, fie prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză. Întrucât, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, România se află în plină reformă a administrației și justiției, manifestând o permanentă atenție atât cu privire la aplicarea directă în ordinea juridică internă a dreptului comunitar, cât și raportat la respectarea prevederilor Convenției europene a drepturilor omului, am decelat unele aspecte privind excepția de nelegalitate în dreptul comparat, respectiv în unele state membre ale Uniunii Europene, precum și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg ori a Curții de Justiție a Uniunii Europene de la Luxemburg. Lucrarea se adresează teoreticienilor, practicienilor, studenților, precum și tuturor celor interesați în aprofundarea studiului în materia excepției de nelegalitate, ca urmare a faptului că temă a fost abordată dintr-o triplă perspectivă: legislativă, doctrinară și jurisprudențială.