Executarea masurilor preventive privative de libertate

Lucrarea a fost structurata in cinci parti, astfel incat sa poata fi facuta o analiza aprofundata a executarii masurilor preventive privative de libertate in contextul modificarilor legislative de substanta operate de legiuitorul national in perioada ultimilor ani, dar care sa ofere si o perspectiva europeana asupra temei de cercetare, paliere de examinare care s‑au vrut reunite intr‑un orizont al aplicabilitatii practice, asa cum acesta a fost vazut prin ochii practicianului.   Daca prima parte este dedicata perspectivei istorice a masurilor preventive, partea secunda a lucrarii s‑a bazat pe o examinare din perspectiva interdisciplinara a masurilor preventive ale retinerii si arestarii preventive, prilej cu care au fost examinate, ca aspecte de drept comparat, dispozitii legale incidente, orientari doctrinare si jurispru­dentiale afirmate in state europene ca Franta, Italia, Austria si Belgia.    In partea a treia este realizata o analiza exhaustiva a arestului la domiciliu, masura preventiva fara traditie in peisajul juridic roma­nesc, cu aspecte de drept comparat rezultate din analiza legislatiilor euro­pene in care masura preventiva este implementata de mai multa vreme – Franta, Italia si Austria -, precum si a intregii jurisprudente a Curtii Europene in aceasta materie.   Partea a patra a vizat executarea masurilor preventive priva­tive de libertate pe durata starii de urgenta, iar contextul aparut a reprezentat ocazia ideala pentru analiza posibilitatii de participare a partilor la procedurile penale prin mijloace de comunicare la distanta, inclusiv in cauzele cu elemente de extraneitate. A fost realizata o documentare a audierii prin videoconferinta care a inclus aspecte de drept comparat (Franta, Italia si Statele Unite ale Americii), jurisprudenta relevanta a Curtii Europene si dispo­zitii nationale cuprinse in procedura penala, legea de executare si in legea de cooperare judiciara.   Ultima parte a fost destinata executarii preventiei in contextul mandatului european de arestare ("M.E.A.”) – instrument de cooperare cu apli­cabilitate la nivelul Uniunii - si executarii privarii de libertate nerecunoscute in inchisori secrete ("black sites”).