În actuala reglementare procesual civilă, executarea silită directă se poate realiza sub patru forme: predarea silită a bunurilor mobile; predarea silită a bunurilor imobile; executarea silită a obligațiilor de a face sau a obligațiilor de a nu face și executarea hotărârilor judecătorești referitoare la minori.
Față de Codul de procedură civilă anterior, în prezent legiuitorul instituie o noutate absolută în cadrul executării silite directe, prin stabilirea unei noi forme de urmărire silită, și anume executarea hotărârilor judecătorești referitoare la minori.
Executarea silită directă este reglementată printr-un număr redus de texte de lege și are la bază câteva principii care, cu anumite particularități, sunt aplicabile tuturor formelor de executare care o compun. În plus, nefiind reglementată o procedură detaliată, normele după care se desfășoară această modalitate de urmărire trebuie coroborate cu cele care reglementează executarea silită în general.
De aceea, cunoașterea aprofundată a acestei instituții este necesară pentru a fi aplicată în mod corespunzător, prezența lucrare încercând să ofere o imagine de ansamblu asupra procedurii executării silite directe, precum și interpretarea corectă a textelor de lege incidente în această modalitate.
