Existenta prin cultura

Pornind de la ideea că promovarea excesivă a trecutului poate paraliza o societate prin deturnarea energiilor ei vitale, Gabriel Andreescu consideră că pentru eliberarea din această formă de captivitate este necesară epuizarea temelor încă ambigue privitoare la istoria recentă. Cu o astfel de motivație, a dus la capăt cea mai elaborată cercetare asupra subiectului rezistenței prin cultură, pe care îl reformulează în termenii mai generoși ai „existenței prin cultură”. În volum sînt deconstruite cîteva clișee, începînd cu punerea în opoziție a colaboraționismului cu devotamentul pentru excelență intelectuală, din perspective care regîndesc imaginea despre experiența umană în comunism. În căutarea „nișelor culturale ale existenței”, Gabriel Andreescu reconstituie pe baza documentelor de arhivă și poveștile de viață ale unor oameni care au ajuns să se confrunte cu agenții represiunii. Explorînd cazuri reprezentative (Ștefan Aug. Doinaș, Mircea Iorgulescu, Nicolae Balotă etc.), Existență prin cultură se dorește nu doar o pledoarie în „procesul” făcut astăzi unor reprezentanți ai culturii române care nu mai pot să se apere, ci și un ghid despre ce înseamnă „să trăiești frumos” în vremuri potrivnice.   Din cuprins: Opinii, noțiuni și idei despre rezistență prin cultură și colaboraționism • Dorin Tudoran: predictibilitatea personalităților accentuate • Mircea Dinescu: „boem și calculat” • Constantin Noica: patosul cultural • Expresia stilistică a unui proiect politic colectiv. Grupul de Acțiune Banat • Împlinirea colectivă a reveriilor individualizate. Școala de la Păltiniș • Cazul Ștefan Aug. Doinaș și denaturarea sensului Memoriei