Spune STOP îngrijorării și anxietății! Calea către o viață liniștită și împlinită începe cu acest volum, care are capacitatea extraordinară de ne ajută să conștientizăm grijile cele mai profunde și să le depășim. Știați că femeile sunt de două ori mai predispuse să sufere de o tulburare de anxietate, în comparație cu bărbații? Fetele nu sunt mai anxioase în perioada copilăriei, însă lucrurile se schimbă în vâltoarea adolescenței. În prima parte a vieții, ele sunt îndrumate să fie mai puțin asertive și mai puțin independente decât băieții, iar odată ajunse la maturitate sunt încurajate să fie mai sociabile și mai empatice. Acest tip de „educație” socială pregătește un teren prielnic pentru dezvoltarea fricilor. De asemenea, cercetările evidențiază faptul că femeile se îngrijorează și se gândesc cu intensitate la anumite lucruri într-o măsură mult mai mare decât bărbații. Uneori, reflectând reușim să facem alegeri importante și să punem la punct un plan. Alteori, putem ajunge la o varietate largă de posibile probleme și scenarii dezastruoase. Atunci când îngrijorarea atinge cote înalte, poate să stea în calea rezolvării active a unei probleme și poate să conducă la persistența unui sentiment de frică. Holly Hazlett-Stevens îmbină psihologia cu soluțiile practice, învățându-ne cum să oprim îngrijorarea și anxietatea din a ne mai afecta relațiile, munca și bucuria de a trăi. Informațiile și exercițiile prezentate în această carte au la baza studii și cercetări, o bogată experiență clinică și munca de teoretizare desfășurată de numeroși specialiști. Fragment din volum: “Înclinația spre experiențe emoționale negative Este posibil ca femeile să fie mai vulnerabile în ceea ce privește dezvoltarea anxietății și a tulburărilor depresive, deoarece ele sunt înclinate să atingă un nivel mai ridicat al afectivității negative — tendința generală de a trăi emoții negative precum frica, anxietatea și tristețea. Într-un studiu realizat de Arcuș și Kagan (1995), s-a ajuns la concluzia că fetele au fost mai inhibate și au manifestat o afectivitate negativă mai mare în comparație cu băieții, începând în jurul vârstei de doi ani. Aceasta este vârsta la care socializarea — a învăța cum să te comporți față de persoanele din jurul tău — este înțeleasă pentru prima oară de fiecare dintre cele două sexe. Diferența dintre sexe în privința afectivității negative continuă să se accentueze, începând cu perioada copilăriei și pe tot parcursul adolescenței, când băieții nu manifestă nicio schimbare, în vreme ce fetele prezintă o dezvoltare evidentă a acestei trăsături. Întrucât femeile sunt mai predispuse să aibă o afectivitate negativă, se consideră că ele sunt expuse unui risc mai mare de a identifica pericolul unor amenințări, învățând să se teamă de anumite lucruri și rămânând mai receptive din punct de vedere emoțional față de evenimentele neplăcute. Pe lângă diferența dintre sexe în ceea ce privește experimentarea afectivității negative, care se poate constata în rândul numeroaselor grupe de populație din întreaga lume (Lynn și Martin, 1997), femeile reacționează la expresiile faciale într-o mai mare măsură decât o fac bărbații. Această sensibilitate crescută față de mimica fetei poate ajuta la explicarea faptului că femeile învață să se teamă de anumite lucruri mai des decât bărbații. A privi, pur și simplu, cum o altă persoană reacționează la ceva prin frică este un mod obișnuit prin care oamenii ajung să se teamă și ei de respectivul lucru. De asemenea, cercetările evidențiază faptul că femeile se îngrijorează și reflectează sau se gândesc cu intensitate la anumite lucruri într-o măsură mult mai mare decât bărbații. Uneori, a reflecta la unele lucruri ne ajută să punem la punct un plan și să analizăm cu atenție ce alegeri importante urmează să facemin viața.”
