Dramaturg și nuvelist, Liudmila Petrușevskaia revine asupra copilăriei sale marcate de războiul din epoca stalinistă, vremea când umbla prin holurile hotelului Metropol; apoi adolescența într-o casă socială după dispariția mamei sale, viața de studentă și plecarea pe un șantier comunist. Îi descrie pe bunica ei, iubită de poetul Vladimir Maiakovski în tinerețe, pe mătușa ei, amanta șefului de stat Mihail Kalinin, pe bunicul ei, unul dintre fondatorii cercului de lingvistică de la Moscova. Din când în când unii gândesc, unora le place să gândească. Uite, tocmai pentru asemenea momente există lectură. Celui care gândește, cu cât mai dificilă va fi problema pe care i-o dai, cu atât îți va fi mai recunoscător. - Liudmila Petrușevskaia, În loc de interviu…
