Fizica in cercetarea arheologica

Fizică în cercetarea arheologică. Studiul unor obiecte arheologice prin metode ale fizicii atomice și nucleare Păstrarea și conservarea descoperirilor de ordin istoric și cultural constituie una dintre principalele preocupări actuale ale tuturor factorilor sociali și culturali  implicați în acest tip de demers, conștienți de importantă deosebită a acestuia. În particular, interesul pentru investigații științifice nondistructive ale acestor valori este o chestiune majoră datorată vechimii sau unicității obiectului istoric descoperit. În ultimele decenii, Fizica teoretică și cea experimentală au cunoscut o dezvoltare impetuoasă, punând la dispoziția fizicienilor, chimiștilor și inginerilor metode noi, performanțe și accesibile pentru caracterizarea fizico-chimică a substanțelor, astfel că în prezent tehnicile de fizică atomică și nucleară, optică și optoelectronică sunt considerate printre cele mai precise și mai performanțe metode de investigare și caracterizare a compușilor chimici și de stabilire a interconexiunilor între valorile diferitelor proprietăți și structura lor, deci depistarea și identificarea acestora. Pe parcursul prezenței lucrări sunt analizate o serie de obiecte de interes arheologic, dar și urme de unelte antice, cu ajutorul unor tehnici de măsurare specifice fizicii atomice. Măsurătorile și interpretarea datelor sunt dublate în unele cazuri cu studii metalografice pe secțiuni din probe, realizate prin microscopie optică. Lucrarea se adresează deopotrivă fizicienilor, chimiștilor și inginerilor, dar și istoricilor, arheologilor și muzeografilor. - Prof. univ.dr. ION V. POPESCU, Membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR) Secția de Științe Fizice   Prin tematică abordată, lucrarea este importantă din punct de vedere științific și istoric și se înscrie în domeniul preocupărilor existente pe plan mondial privind analiza unor descoperiri istorice. Domeniul de cercetare abordat este important din punct de vedere științific și istoric, știut fiind faptul că noi descoperiri pot conduce chiar la rescrierea istoriei antice a României. Se evidențiază caracterul interdisciplinar al lucrării unde au fost folosite metode moderne pentru analiza și optimizare a unor aspecte deosebit de interesante din punct de vedere științific și istoric, știut fiind faptul că autorii cărții au avut permanent preocupări în domeniile aferente lucrării publicând numeroase articole în reviste și participând la manifestări științifice de prestigiu. Remarcăm bogată activitate experimentală a autorilor, buna pregătire profesională și capacitatea extraordinară de analiză și sinteză a unui volum mare de informații. - Prof. univ. dr. ing. IONEL NICOLAE, DECAN, Facultatea de Inginerie Mecanică, Industrială și Maritima Universitatea OVIDIUS din Constanța    Parcurgând rândurile tezei de doctorat a doctorului în Fizică, Valentin Eugen GHIȘĂ, „Studiul obiectelor de interes arheologic prin metode atomice și nucleare”, susținută în anul 2010 sub îndrumarea conducătorului științific acad. prof. dr. Ion V. Popescu, în cadrul Universității București – IFIN Măgurele, am realizat cu invidie dublată de recunoaștere profesională ca drumul de la intenție la realitate științifică fusese parcurs în mod lipsit de orice îndoială. M-a bucurat în mod nespus să regăsesc între bunurile culturale și obiectivele de patrimoniu imobil ale patrimoniului cultural național și un sit arheologic din județul Brașov; este vorba despre centrul religios de la Șinca Veche sau „Templul ursitelor” înregistrat în Lista Monumentelor Istorice din Județul Brașov la numărul BV-II-m-A-11826. Aceasta este practic o confirmare a preocupărilor lui Valentin de a introduce în lista de bunuri culturale cercetate și unele din județul nostru. Ca orice absolvent al Facultății de Istorie, am fost foarte impresionat să descopăr la un tânăr cercetător roman că este posibil să se realizeze în România ceea ce știam doar din manuale teoretice că se realizase în centre de cercetare din spațiul Nord-Atlantic. Inițierea proiectului transnațional al laboratorului de la Măgurele permitea astfel, în sfârșit, și cercetătorilor români să aibă acces la tehnologii la care profesorii noștri nici măcar nu îndrăzneau să viseze. - Dr. VALER RUS, MANAGER, Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov