Fizica vietii cotidiene

    Cuprins: Din partea autorului Cap. I: Fizică „de ce-urilor"   I.1. Forțe, mișcări, energii   I.2. Căldura — frig   I.3. Electricitate și magnetism   I.4. Lumina și culoare   I.5. Atomul — ultima cărămidă a materiei? Cap. II: Viața și activitatea unor fizicieni celebri   II.1. Arhimede (287-212 i. Hr.)   II.2. Galileo Galilei (1564-1642)   II.3. Johannes Kepler (1571-1630)   II.4. Blaise Pascal (1623-1662)   II.5. Isaac Newton (1642-1727)   II.6. Michael Faraday (1791-1867)   II.7. Wilhelm Conrad Rontgen (1845-1923)   II.8. Antoine Henri Becquerel (1852-1908)   II.9. Marie Curie (1867-1934)   II.10. Ernest Rutherford (1871-1937)   II.11. Niels Bohr (1885-1962)   II.12. Enrico Fermi (1901-1954)   II.13. Albert Einstein (1879-1955) Cap. III: Descoperiri fizice întâmplătoare?   III.1. Hazardul în descoperire   III.2. Mici povești despre oameni mari Cap. IV: Modele fizice inspirate din viață   IV.1. Modelul gazului perfect   IV.2. Modelul planetar al atomului   IV.3. Modelul nuclear al picăturii de lichid (un model hidrodinamic) Cap. V: Fizică și înțelepciunea proverbelor Bibliografie     Fragment din volumul "Fizica vieții cotidiene" de Marian P. Ciuperceanu:     „1.4.19 De ce apare curcubeul după ploaie?     Unul dintre cele mai frumoase fenomene atmosferice, curcubeul are la bază separarea luminii venite de la Soare în componentele sale (ROGVAIV) de către picăturile fine de apă ce le refracta diferit. Astfel, lumina roșie este franța mai puțin decât lumina verde sau cea albastră.     Mai știm că...     În condiții favorabile, pe cer apar două curcubee, unul principal-intens și unul secundar - mai palid. În arcul curcubeului principal, culoarea roșie se situează în partea exterioară, iar în cel secundar roșul se situează în interior (distribuția culorilor în cele două curcubee este inversă). Între cele două curcubee cerul este mai întunecat (zona alexandrină, cunoscută încă din antichitate).     În Vechiul Testament curcubeul este semnul Împăcării dintre Dumnezeu și Noe la încetarea Potopului.     1.4.20 De ce corpurile par mai întunecate atunci când sunt umede?     Numeroase corpuri, precum materialele textile sau nisipul, par mai întunecate atunci când sunt umede. Acest lucru se datorează faptului că peliculă subțire de apă ce acoperă corpul respectiv captează lumina incidentă. De fapt, majoritatea suprafețelor posedă asperitați și după ce lumină traversează pelicula de apă este parțial absorbită la suprafața de separație apa-aer, o parte din lumină este din nou reflectată iarăși înspre corpul respectiv ș.a.m.d. Reflectând mai puțin lumină, atunci când este umeda suprafața ce prezintă asperitați apare mai întunecată ochiului observatorului.     1.4.21 De ce cerul este albastru?     Aerul este incolor și totuși cerul senin este albastru. Lumina albă a Soarelui — combinație a tuturor culorilor — lovește particulele mici din atmosferă. Acestea captează o mică parte din lumină și o emite (difuzează) mai departe în toate direcțiile.     Moleculele din aer dispersează lumina provenită de la Soare pe întregul cer care capătă culoarea albastră deoarece lumina albastră este mult mai puternic dispersată decât lumina celorlalte culori.”