Ea a plecat, mândră și clădită pe tăcere, lăsându-mă să ling sărea celui mai întunecat triumf al meu. Trebuia să rămână sau trebuia s-o strig să se întoarcă, să-mi scormonească gunoaiele din suflet. N-o să se termine cu bine, ai să vezi, fiindcă ea vine, îmi bea ochii, se duce și eu cânt : <Întoarce-te ca să pornim împreună spre noaptea-n care ninge la Ierusalim>. Ed, ai înțeles bine, numai Asta Dragomirescu poate șterge cu o cârpă noaptea revărsată pe fereastră la care stau privind în hăul unei alte nopți pe care n-o pot umple cu sărbătoare.
- Fănuș Neagu
Compară prețurile și alege oferta
Se încarcă ofertele din librării…
