Carte

FSN - Un paradox politic Vol.1

de Anne Juganaru, Alexandru Radu

FSN - Un paradox politic  Vol.1, Anne Juganaru, Alexandru Radu – copertă

Compară prețurile și alege oferta

Se încarcă ofertele din librării…

Rezumat FSN - Un paradox politic Vol.1 – Anne Juganaru, Alexandru Radu

Parte a procesului politic european din anul 1989, geneza tranziției politice românești a avut note particulare, datorate unor cauze istorice în principal, mai ales în ceea ce privește (re)nașterea pluripartidismului. În acest sens, trebuie reamintită caracteristică principală a monolitismului României comuniste, care a făcut ca sistemul politic să nu accepte existența, fie și formală, a altor partide politice în afara celui comunist, investit constituțional cu „rol conducător”. Un astfel de simulacru de pluripartidism, tolerat în țări ca Cehoslovacia, Polonia sau chiar Bulgaria, deși fără un rol politic activ în perioada comunistă, a devenit semnificativ la momentul de debut al tranzitei politice, polarizând forțele anticomuniste. În astfel de țări est-europene, revoluția anticomunistă a fost nonviolentă, de catifea, îmbrăcând forma negocierilor dintre puterea comunistă și forțele anticomuniste ale căror germeni existau deja. Spre deosebire, în România, lipsa oricărei forme instituționale a opoziției anticomuniste a făcut ca tranziția să capete un caracter exploziv, violent, iar pluripartidismul să se nască post-factum, din implozia partidului comunist. În aceste condiții, după decembrie 1989 au funcționat numai partide postcomuniste, pe o scenă politică dominată, în absența de continuitate a partidului comunist, de clivajul comuniști-anticomuniști în forma sui-generis a confruntării dintre revoluționari (FSN) și tradiționaliști (partidele istorice). Oficial, primul partid politic s-a constituit pe 6 ianuarie 1990, în baza Decretului-lege nr. 4 din 31 decembrie 1989, emis de puterea revoluționară. Totuși, la acea dată funcționau de facto numeroase formațiuni politice, iar pluripartidismul incipient va deveni rapid un multipartidism excesiv. Astfel, dacă la data primelor alegeri libere existau circa 80 de partide politice, la sfârșitul lui 1995, numărul lor ajunsese deja la 200. Ulterior însă, coagularea spectrului partidist a fost grăbită de legislația din domeniu, care a favorizat partidele mari, cu extindere națională, ca și de strategiile de alianță, ce au făcut ca numărul partidelor importante să se restrângă semnificativ. Renașterea pluripartidismului a fost fenomenul politic cel mai spectaculos al tranziției românești, dar, pe de altă parte, forța sa explozivă a făcut să treacă în plan secund celelalte componente ale regimului democratic, ceea ce a avut un efect reducționist inedit: punerea semnului egalității între pluripartidism și democrație. În societatea care avea să se clădească în anii următori, partidele politice nu numai că au fost în centrul atenției, dar au devenit actorii instituționali dominanți. Astăzi, democrația românească este o societate condusă de partide, altfel spus o partidocrație. Recompunerea procesului de structurare a sistemului partidist din România post-comunistă este scopul demersului nostru, urmând însă o cale inedită. Ne propunem, astfel, să redăm istoria principalelor partide politice așa cum rezultă ea din documente programatice ale partidelor și din mărturiile liderilor politici ai acestora. Volumul mare al informațiilor adunate, ne obligă la segmentarea demersului nostru, atât pe partide, cât și pe perioade istorice. Ca atare, un prim volum va reface traseul urmat de Frontul Salvării Naționale de la apariția sa, în decembrie 1989 și până în anul 1992, cel al schismei frontiste care a generat actualele formațiuni politice PSD și PDL. Era perioada provizoratului politic în România postcomunistă, resimțită inclusiv prin evoluția paradoxală a Frontului inițial, nici formațiune statală, nici formațiune partizană, a cărui transformare în partid politic propriu-zis a generat costul scindării. Evoluțiile partidelor succesoare – PSD și PD-L – ca și ale partidelor istorice recompuse după 1989 – PNTCD, PNL și PSDR –, precum și ale altor partide postcomuniste semnificative, vor constitui subiectele volumelor următoare. Autorii

Aștepți momentul potrivit ca să cumperi FSN - Un paradox politic Vol.1?

Nu mai pierde timpul! Am realizat pentru tine lista cu librăriile online care vând FSN - Un paradox politic Vol.1 și poți alege librăria cu prețul cel mai mic ca să comanzi chiar acum.

VEZI CEL MAI MIC PREȚ

Întrebări frecvente despre FSN - Un paradox politic Vol.1

Cine a scris cartea FSN - Un paradox politic Vol.1?

FSN - Un paradox politic Vol.1 a fost scrisă de Anne Juganaru, Alexandru Radu.

În ce an a apărut FSN - Un paradox politic Vol.1?

FSN - Un paradox politic Vol.1 a apărut în anul 2013. Vezi și topul de cărți din 2013.

Câte pagini are FSN - Un paradox politic Vol.1?

FSN - Un paradox politic Vol.1 are 182 de pagini.

La ce editură a apărut FSN - Un paradox politic Vol.1?

FSN - Un paradox politic Vol.1 a fost publicată la editura PRO UNIVERSITARIA.

Care este cel mai mic preț pentru FSN - Un paradox politic Vol.1?

Cel mai mic preț găsit acum este 23.26 lei.

Există FSN - Un paradox politic Vol.1 în format PDF?

Poți verifica FSN - Un paradox politic Vol.1 în format PDF.

Cărți scrise de Anne Juganaru, Alexandru Radu

Ai mai jos lista de cărți scrise de Anne Juganaru, Alexandru Radu. Click pe oricare pentru a vedea mai multe detalii.