Cartea Fundamente Etice In Domeniul Interventiilor Psihosociale PDF

Din Cuprins: ◊ Ființa umană și universul etic ◊ Intervenția psihosocială și limitele sale etice ◊ "Pantele alunecoase" în intervenția psihosocială ◊ Etica profesională între juridic și moral Lucrarea care face obiectul analizei noastre, scrisă de Cornelia Margareta Gasparel și intitulată Fundamente etice în domeniul intervențiilor psihosociale. Perspective critice asupra eticii profesionale, se constituie într-o remarcabilă și entuziasta pledoarie pentru o abordare epistemologică și etica în contextul practicii psihosociale. Fundamentul teoretic al rândurilor de mai jos este specific unui pragmatism de factură non-utilitaristă corespunzător viziunii lui Peirce, diferit de neo-pragmatismul relativist specific lui Rorty. Punctul de vedere al autoarei se cristalizează în evidențierea necesității de soluționare a raportului dintre teoretic și practic în domeniul pragmaticii psihosociale din cadrul profesional, atât în sensul de experiențial (împrumutat de la Kant) cât și în sensul conceptualizat de James, de praxis ca acțiune. Autoarea nu subscrie doar la pragmatismul naturalist al lui Sydney Hook ca o reflectare sistematică și o elaborare a procedurilor care pot fi folosite în soluționarea cu succes a problemelor și dificultăților experienței umane dar, de asemenea, are ambiția de a contribui, prin dezvoltarea unui cadru epistemologic și etic adecvat, nu la fericirea generală (pe care Gasparel o consideră a fi de fapt o chestiune legată de individ), ci la găsirea unor moduri și mijloace de a evita suferința (în măsura în care aceasta poate fi evitată), totul în contextul instituțiilor menite a le implementa. Esența lucrării este reprezentată, după cum am menționat mai sus, de impunerea unei idei: aceea a nevoii de fundamente etice și epistemologice a asistenței sociale instituționalizate, incluzând psihologia, consilierea și consilierea pentru probațiune. După cum am insistat și mai sus, este vorba aici de un pragmatism, dar un pragmatism care își regăsește sursele epistemologice în ceea ce Susan Haack numește funderentism, o combinație de inferențe din Teoria Coerenței și viziunea fundaționistă a obiectivității adevărului. Originalitatea demersului autoarei este acela de a transfera funderentismul în planul eticului. Totuși, spre deosebire de Haack, Gasparel combină datele fundeterismului cu unele dintre cele aparținând doctrinei lui Peter Singer, care se angajează în căutarea consecințelor practice, sociale și politice ale cadrului teoretic creat de etica pragmatistă. În acest fel, în opinia mea, autoarea se deplasează, în plan ideologic, între cele două extreme ale pragmatismului, Peirce și Bentham. Shahid Rahman