Galeria personajelor literare

Prezența lucrare are în vedere, în sens strict, programele și manualele școlare actuale, precum și exigențele subiectelor de la ultimele sesiuni ale examenelor – teste naționale și bacalaureat. Rezultatele optime ale studierii revistei noastre pot apărea numai după lectura atentă a operelor literare din care fac parte personajele; desigur, e de preferat lectura­-studiu, lectura cu adnotări consemnate pe fișe, sau pe caiete de lectură recomandate și în școală. În studiul materialului propus de noi, e de recomandat ca fiecare elev să con­frunte propriile impresii de lectură și adnotările făcute anterior cu interpretările și modelele de caracterizare recomandate aici. Adăugând, la acest proces mintal com­plex, și rezolvarea exercițiilor de autoevaluare – oral sau scris, după caz – formulate la sfârșitul fiecărei fișe de personaj, se realizează aprofundarea și fixarea unui seg­ment esențial al pregătirii pentru examene. Fără îndoială, identificarea altor argumente/contra- argumente în țesătura operei literare respective, privind profilul personajului literar în discuție, intră în sferă, ad­mirabila, de manifestare a creativității fiecăruia. Cei mai ambițioși, iubitorii de texte clasice își vor putea ușor fixa în memorie replici/enunțuri-cheie ce definesc evoluția unor personaje literare, cu care își vor putea susține convingător intervențiile orale sau scrise, delectându-se totodată cu frumusețile limbii literare artistice. Precizând că modelele de compoziție și reperele de analiză ce urmează, cuprin­zând caracterizarea personajelor, trebuie considerate doar variante, fiind totodată adaptate claselor gimnaziale și celor liceale, dar și – mai ales – formelor literare studiate (balada, schită, nuvela, drama, roman etc.) propunem și o posibilă schiță de plan întru realizarea unei asemenea compoziții literare: 1. Preliminarii - tipul personajului în raport cu realitatea: real/imaginar; - locul, momentul și împrejurările în care apare; - raporturile cu celelalte personaje. 2. Statutul social și psihologic în raport cu tema și cu conflictul din structura operei epice/dramatice. 3. Relațiile personajului cu comunitatea sau cu alte personaje; evoluția lui în raport cu acestea (trimiteri la câteva momente ori situații semnificative). 4. Distingerea unor trăsături caracteristice, precum și a individualității persona­jului, argumentate cu elemente din universul creației. 5. Comentarea modalităților și a mijloacelor predominante folosite de autor în conturarea personajului. 6. Relevarea relației dintre începutul și sfârșitul operei, din perspectiva destinu­lui/evoluției persona-jului; situarea acestuia în familia corespunzătoare din punctul de vedere al teoriei și istoriei literare. Fiecare compoziție literară privind caracterizarea unui personaj va fi elaborată din perspectiva tipului pe care îl ilustrează acesta, în cadrul formei literare în care evoluează și la nivelul anului de studiu respectiv: principal/secundar, pozitiv/negativ,  clasic/romantic/ realist, unilateral/complex, plat/rotund, narator/ martor/absent, simbolic/alegoric ș.a.m.d. Comparația cu alte personaje cunoscute aduce totdeauna nuanțări.