Geologie Generala. Geodinamica Interna Vol. 2

În noțiunea de Geodinamică externă sunt incluse totalitatea fenomene-lor și proceselor care au loc la suprafața scoarței terestre, sub acțiunea geosferelor externe ale Pământului. Geosferele externe ale Pământului sunt atmosfera, hidrosferă și biosfera, care acționează simultan, dar cu ponderi diferite, asupra scoarței terestre.     Dacă Geodinamica internă creează un relief a cărui curbă hipsometrică are aspect neregulat, Geodinamica externă tinde să aplatizeze diferențele de nivel, astfel încât curba hipsometrică este mai mult sau mai puțin uniformă.    Energia curbei hipsometrice, rezultată din procesele și fenomenele ce aparțin Geodinamicii interne, este dată de formele de relief pozitive, cum sunt munții vulcanici, orogenici, și de formele negative, așa cum sunt bazinele marine, fosele oceanice, sistemele lacustre etc. Astfel, se creează o diferență de nivel de cca. 20.000 metri, dacă o să comparăm înălțimea Everestului din munții Himalaya, de 8848 metri și adâncimea fosei Marianelor, din Oceanul Pacific, de peste 11.000 metri.       În contradicție cu rezultatele Geodinamicii interne, Geodinamica externă tinde să niveleze neregularitățile reliefului, astfel încât, curba hipsometrică are un aspect din ce în ce mai uniform, cu cât structurile de relief sunt mai vechi. Nivelarea reliefului se produce prin dezagregarea și eroziunea forme-lor pozitive de relief (gliptogeneză), transportul produselor rezultate și acumularea lor (sedimentarea) în forme de relief depresionare, cum sunt    bazinele marine sau lacustre, sistemele fluviațile și deltaice etc. Alexandru Istrate