Ghetoul din Chisinau 1941-1942

Ghetoul din Chișinău 1941-1942. O istorie documentară a Holocaustului în interiorul frontierelor contestate ale României Ghetoul din Chișinău, 1941-1942, este un prim studiu cuprinzător asupra evenimentelor ­istorice prea puțin cunoscute, legate de crearea, administrarea și lichidarea ghetoului din Chișinău, în primele luni de după atacul din iunie 1941 al forțelor Axei împotriva Uniunii Sovietice (Operațiunea „Barbarossa“). Omorurile în masă desfășurate în timpul înaintării comune, romano-germane, către Chișinău, capitala Basarabiei, după un an de stăpânire sovietică, au fost ­urmate de împușcarea a mii de evrei chiar pe străzile orașului, în primele zile de după restabilirea administrației românești. Cei care au supraviețuit și acestei etape au fost înghesuiți într-un ghetou, persecutați și lichidați treptat, până la sfârșitul acelui an, 1941. Adeseori lăsată în umbră de pogromurile petrecute concomitent în Germania și Polonia, istoria Holocaustului din România, inclusiv tot ce s-a întâmplat în Basarabia (teritoriul aproximativ al Republicii Moldova de astăzi), a fost trecut sub tăcere în deceniile comuniste, prin negare și prin politici de blocare a accesului la documentele din perioada războiului. Cartea de față este rezultatul unei cercetări îndelungate, care a început cu misiunea lui Paul A. Shapiro în România post-decembristă, ca reprezentant al Muzeului Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii, care a obținut acces la toate aceste documente. Ghetoul din Chișinău, 1941-1942, se adresează celor care studiază istoria Holocaustului, care întreprind studii iudaice, care sunt interesați de istoria Europei de Est în secolul XX, românilor din România și Republica Moldova. Paul A. Shapiro este Director de Afaceri Internaționale și Director Emeritus al Centrului Jack, Joseph și Morton Mandel pentru Studii Avansate despre Holocaust, de la Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite. Este autorul unor studii despre politică și fascismul din România interbelică. A fost membru al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România și membru al echipelor de conducere ale periodicelor Journal of International Affairs și Problems of Communism. După eforturi susținute de a liberaliza accesul la arhivele documentare din țările Europei de răsărit, după decenii de cercetare despre Holocaust în arhivele europene, Paul Shapiro, cercetător și director de programe educaționale și de cercetare la Muzeul Memorial al Holocaustului de la Washington, se întoarce la „dragostea dintâi“: istoria extremismului de dreapta din România. În deceniul al optulea al secolului trecut, „înarmat“ cu o bursă Fulbright, a poposit în România câteva luni, dornic să se inițieze în specificul fascismului românesc, Mișcarea Legionară. Astăzi, cu Ghetoul din Chișinău, autorul ne surprinde cu o narațiune despre rezultatele criminale ale anti­semitismului statal din barbaria totalitară a regimului Ion Antonescu. Rapiditatea ghetoizării, dezordinea, dezinteresul absolut al autorităților față de evrei, haosul și precaritatea au fost caracteristicile acestei locuiri supra-aglomerate. În fapt, ghetoul a fost gândit, încă de la început, că o simplă etapă de adunare pentru deportarea în Transnistria. Dintre Vechiul Regat, Bucovina de Nord și Basarabia, aceasta din urmă a fost regiunea în care distrugerea evreilor a atins cota maxima. Fragment din carte: "D. Trecerea peste Nistru. Coloanele sosite la Rezină erau luate în primire de o formațiune de jandarmi, sub comanda Locot. rez. Popoiu, care avea însărcinarea sa execute operația de trecere peste Nistru. Îi primea, îi trecea încolonați până la Rubleniță în Transnistria, unde îi dădea în primire jandarmilor de acolo, însărcinați cu această misiune. Trecerea se făcea pe jos și în căruțe. În rezumat: Evacuarea s-a executat în condițiuni grele și se caracterizează prin dificultăți întâmpinate în parcurs, datorită lipsei de vehicule și jafuri comise de populația comunelor situate pe traseele convoaielor. Căruțașii au exploatat împrejurarea, căutând să stoarcă, prin toate mijloacele, sume de bani și lucruri de la evrei. Dificultățile de transport și vremea rea au înlesnit aceste jafuri, practicate uneori cu complicitatea, sau cel puțin cu toleranța escortelor. "