Multe dintre aspectele administrării publice (sănătate, infrastructuri, planificare, dezvoltare, gestionarea dezastrelor, securitate, infracționalitate, protecția mediului, educație, cultură, recreere) sau private (controlul resurselor și facilităților distribuite: transporturi, telecomunicații, electricitate, petro-chimie, distribuție, comercializare) implică date geospațiale, pentru care sistemele informatice asigură mijloace evoluate de gestionare. Informațiile geospațiale asigură deciziilor o perspectivă mai largă, facilitând totodată coordonarea la nivelul comunității sau al unității administrative (localitate, județ, țara, întreprindere, instituție). GIS-ul constituie abordarea modernă pentru înbunătățirea continuă a serviciilor și deciziilor, și trebuie să-l asimilăm pentru a face față tendințelor actuale de globalizare și eforturilor de integrare europeană. Abilitatea de a gestiona, corelă, modelă, prezice și disemina Informație geografică face din GIS o unealtă de analiză prin excelență. Fascinație și potentă ar fi cele două senzații pe care le conferă și le merită în general GIS-ul. Semnificativ este și generalizarea paradigmei, pentru că -iată- acum GIS înseamnă și Geographic Information Science.
