Prezentul volum adună laolaltă 30 de texte publicistice din perioada 2011–2015. Cele mai multe sunt cronici sau recenzii ale unor cărți citite de autor în acest răstimp. Sunt însă, în sumar, și articole de atitudine (S.O.S. școala), articole celebrând aniversări (Nicolae Constantinescu, Iordan Datcu) sau cu caracter necrologic (Despărțirea de Ieronim Tătaru), postfețe, evocări ale unor personalități de marcă ale culturii române (Mihai Pop, Al. Piru, Paul Cornea), mici studii (Iarăși despre „Miorița“) sau glose pe marginea unor dezbateri (Literatura română în limba latină). Fragment din volum: “Se întâmplă uneori ca profesori din învățământul secundar să-și depășească pur și simplu condiția de dascăl (care, se știe, plafonează, de regulă) pe care și-au asumat-o și să devină, în timp, nu numai oameni valoroși ai catedrei, ci și serioși cercetători în domeniul lor, dând la iveală, când și când, cărți în fața cărora rămâi literalmente fără replică. Este și cazul profesorului Marin Iancu, autor unic, cred, al întregului set de manuale, de la clasa a V-a până la clasa a XII-a inclusiv. Aceasta este însă latura didactică a activității lui Marin Iancu, pentru că el este, ca istoric literar, un reputat autor de volume dintre cele mai interesante. Știu, de pildă, că în momentul de față el lucrează febril la o carte despre „albatrosiști", pentru care posedă documente literare de importanță relevantă. Însă marota științifică a profesorului doctor Marin Iancu rămâne opera lui Marin Preda, căreia i-a consacrat mai multe solide studii. Nici cartea despre grupul de la „Albatros" nu e departe de această pasiune, dacă nu uitam că cei din jurul lui Geo Dumitrescu i-au stat în preajma lui Marin Preda, ajutându-l să debuteze. După ce în 1995 publică (în colaborare cu Andreea Vlădescu), la Editura Festina, un volum „Marin Preda. Dicționar de personaje”, în anii următori (mulți, cum se va vedea), rămânând în aceeași sferă de interes dar dintr-o perspectivă marcat filozofică, publică, la chiar Editura Academiei Române (București, 2010), cartea intitulată „Preda. Reflecții, amintiri, confesiuni”. Cu entuziasm nedisimulat, Eugen Negrici îi scrie un Cuvânt înainte, din care nu ne putem reprima impulsul de a cita câteva propoziții: „Autorul acestui «dicționar de idei» alcătuit în genul prestigioaselor culegeri «par lui meme» este Marin Iancu, un împătimit al operei lui Marin Preda" care „a citit și răscitit, cu o stăruință și o neodihnă în marginea nebuniei, a unei frumoase și atât de rare nebunii, absolut toate scrierile prozatorului (beletristică, amintiri, eseuri, confesiuni, articole, interviuri) pentru a extrage acele texte cu valoare de mărturie care vorbesc, într-un fel inconfundabil, despre viață, istorie, politică, morală, sentimente etc."
