În cei 60 de ani de existență ai Gulagului - un complex de lagăre de muncă patronate, la modul propriu, de poliția politică sovietică - 30 de milioane de oameni au trecut prin experiență de zek (deținut politic). Adesea, ca să devii un zek, adică mâna de lucru ieftină, trebuia să fii doar inocent. Ca să supraviețuiești, trebuia să-ți pierzi orice fărâmă de inocență. Mulți, foarte mulți dintre cei care au populat Gulagul, nu s-au mai întors niciodată acasă, dar și cei care au avut șansa de a părăsi absurdul arhipelag au purtat până târziu stigmatul moral, politic și civil de dușmani ai poporului.
Nici măcar Soljenițîn, care a descris în detaliu viața de lagăr, nu a reușit întru totul să-i convingă pe occidentali și chiar pe sovieticii „liberi“ de existența aceastei absurde și diabolice trăsături a culturii sovietice: munca forțată. Anne Applebaum acționează însă că un anchetator conștiincios și corect care se lupta nu doar cu dificultățile administrării unei cantitați imense de probe, adeseori contradictorii și inexacte, ci și cu inapetența paradoxală a victimelor pentru dreptate, cu tăcerea criminală a foștilor călăi și cu indiferența societății. De aceea cartea să vă fi imposibil de ignorat în orice istorie a secolului al XX-lea.
„Anne Applebaum este nu numai o jurnalistă de mare talent, dar și un istoric al fenomenului comunist în deplină sa complexitate, ca încarnare a unui demonism utopic, ori, altfel spus, a unei utopii demonice. Superb documentată, scrisă cu compasiune și rigoare, cartea aceasta este comparabilă cu lucrările clasice din domeniu, inclusiv Arhipelagul Gulag al lui Soljenițîn. Se constituie ea însăși într-un monument pentru milioanele de victime ale totalitarismului comunist, pentru toți cei care au fost supuși unui experiment maniacal de distrugere a ființei morale și a individului în genere. Recomand acest volum tuturor celor care vor să înțeleagă tragicele lecții ale unui veac mai sângeros decât oricare altul.“ (Vladimir TISMĂNEANU)
